Medicii au descoperit că am putea trăi între 120 şi 150 de ani STUDIU

Medicii au descoperit că am putea trăi între 120 şi 150 de ani STUDIU

Cel mai bătrân om din lume, un indonezian, a trăit 146 de ani. FOTO Shutterstock

Am putea trăi între 120 şi 150 de ani, au descoperit cercetătorii, după ce au numărat celulele sanguine. Asta dacă nu murim mai înainte de cancer, boli de inimă sau loviţi de autobuz, spun autorii studiului, potrivit Scientificamerican.com.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Obiectivul nu ar trebui să fie o viaţă mai lungă, ci o viaţă sănătoasă pentru cât mai mult timp”, explică Jay Olshansky, profesor de epidemiologie şi biostatistică la Universitatea din Illinois, Chicago.

Pentru studiu, Timothy Pyrkov, cercetător la o companie din Singapore, numită Gero, şi colegii săi au analizat „ritmil de îmbătrânire” în trei mari ţări - SUA, Marea Britanie şi Rusia. Pentru a evalua abaterile de la starea de sănătate stabilă, au evaluat modificările numărului de celule sanguine şi numărul zilnic de paşi întreprinşi şi le-au analizat pe grupe de vârstă.

Atât pentru numărul de celule sanguine, cât şi pentru numărul de paşi, patternul a fost acelaşi: odată cu creşterea vârstei, un factor dincolo de boală a determinat o scădere predictibilă şi incrementală a capacităţii corpului de a readuce celulele sanguine sau mersul la un nivel stabil după o întrerupere.

 Când Pyrkov şi colegii săi din Moscova şi Buffalo, Noua Zeelandă, au folosit acest ritm previzibil de declin pentru a determina când rezistenţa va dispărea complet, ducând la moarte, au găsit o rază de acţiune cuprinsă între 120 şi 150 de ani. (În 1997, Jeanne Calment, cea mai în vârstă persoană care a trăit vreodată, a murit în Franţa la vârsta de 122.)

Autorii au subliniat importanţa factorilor sociali în procesul de îmbătrânire. „Am observat că totul începe să se schimbe la aproximativ 35-40 de ani, ceea ce a fost destul de surprinzător”, spune Pyrkov. De exemplu, observă el, această perioadă coincide adesea cu moment încheierii carierei unui sportiv, „un indiciu că ceva din fiziologie se schimbă cu adevărat la această vârstă”.

„Moartea nu este singurul lucru care contează”, spune unul dintre cercetători. „Alte lucruri, cum ar fi calitatea vieţii, încep să conteze din ce în ce mai mult pe măsură ce oamenii se confruntă cu pierderea lor.” Moartea modelată în acest studiu, spune ea, „este ultima moarte persistentă. Şi întrebarea este: Putem prelungi viaţa fără să extindem şi proporţia de timp în care oamenii trec printr-o stare fragilă? ”

„Concluzia finală a cercetătorilor este interesantă de văzut”, spune Olshansky. Se pare că tratarea bolilor pe termen lung nu va avea efectul pe care noi îl aşteptăm. Aceste procese biologice fundamentale ale îmbătrânirii vor continua. ”

Ideea de a încetini procesul de îmbătrânire atrage pe toată lumea, nu doar pe angajaţii din Silicon Valley care visează să-şi încarce amintirile pe computere, ci şi pe cercetătorii care consideră astfel de intervenţii ca un mijloc de „comprimare a morbidităţii” - diminuarea bolilor de la sfârşitul vieţii pentru a prelungi perioada de sănătate. Întrebarea dacă acest lucru va avea vreun impact asupra prelungirii vieţii. Cercetătorii cred că da, mai ales că deja se lansează unele studii - de exemplu, testarea metforminei pentru diabet, cu scopul de a atenua indicatorii distinctivi ai îmbătrânirii.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările