Femeile cu epilepsie pot să devină mame? Care dintre medicamentele antiepileptice reprezintă un risc

Cele mai multe dintre femeile cu epilepsie care rămân însărcinate vor da naştere unor copii normali

Cele mai multe dintre femeile cu epilepsie care rămân însărcinate vor da naştere unor copii normali. Care sunt paşii care trebuie urmaţi înainte de sarcină, în timpul şi după naştere.

Circa 90% din femeile cu epilepsie care rămân însărcinate vor da naştere unor copii normali, potrivit dr. Irina Popa, neurolog specializat în epileptologie, la Clinica Neuroaxis, implicat în campania Îndrăzneşte să fii mamă! Specialistul explică paşii care trebuie urmaţi înainte de sarcină, în timpul şi după naştere.

„Odată ce îţi doreşti o sarcină există două lucruri medicale importante la care trebuie să te gândeşti: cât de bine sunt controlate crizele şi dacă medicaţia pe care o iei prezintă un risc pentru făt“.

„Vestea bună este că dacă nu ai mai avut crize timp de 9 luni înainte de sarcină, există mari şanse ca acestea să nu mai revină nici pe parcursul sarcinii. Totuşi, la 15-30% din femei se poate înregistra o creştere a frecvenţei crizelor cel mai adesea în primul şi al treilea trimestru. Acest lucru nu poate fi prezis nici de tipul epilepsiei, de durata epilepsiei sau de prezenţa crizelor într-o sarcină anterioară“, adaugă medicul.

Totuşi, există câţiva factori care se presupun a fi favorizanţi: modificările hormonale, retenţia de apă şi sodiu, stresul şi scăderea concentraţiei plasmatice a medicaţiei antiepileptice. „Privarea de somn şi oprirea medicaţiei sau sărirea unei doze sunt factorii pricipali care pot fi evitaţi când vine vorba de controlul crizelor“, potrivit dr. Irina Popa.

Înainte de concepţie de multe ori este nevoie de asocieri de medicamente sau de creşterea dozei de antiepileptic pentru controlul crizelor. „Este totuşi recomandat să se ajungă la doza minimă posibilă lucru care va scădea riscul dezvoltării anormale a fătului şi va creşte complianţa“.

Riscul de malformaţii este între 4 şi 6%

În populaţia generală riscul de apariţie al unei malformaţii congenitale care nu poate fi prezisă sau prevenită este între 2% si 3%. În cazul femeilor cu epilepsie acesta este între 4% si 6% considerat mic în continuare. Acest risc creşte odată cu combinaţiile de medicamente. Cele mai frecvente malformaţii sunt cheilopalatoschizis – fisuri care pot apărea la nivelul buzei superioare - care cel mai des poate fi corectat chirurgical postnatal. Pot să mai apară malformaţii cardiace şi urogenitale, precum şi retard de dezvoltare sau ulterior deficit de IQ“.

„Iinformaţia cu privire la medicamentele care reprezintă un risc este limitată, astfel că este recomandat să fie utilizată molecula cea mai eficientă şi cu cele mai puţine reacţii adverse. Există totuşi câteva medicamente care reprezintă un risc. Dacă este utilizat în primele zile de sarcină, acidul valproic poate determina defecte ale tubului neural  - defecte de închidere - în 1-2% din cazuri şi reprezintă un risc total de 10% pentru orice tip de malformaţie congenitală majoră - spina bifida, defecte de sept atrial, hipospadias, polidactilie, craniosinostoza. Totodată, poate creşte riscul de autism sau IQ scăzut. Riscul este direct proporţional cu doza de acid valproic administrat”, a continuat dr. Irina Popa

Unul dintre factorii protectivi este acidul folic. „Acestea descreşte riscul malformaţiilor congenitale când este administrat înainte de închiderea tubului neural adică spre sfârşitul primului trimestru. Chiar dacă acţiunea de protecţie nu este atât de mare la femeile cu epilepsie acesta trebuie administrat înainte de ziua 24-48 după concepţie. O doză de 1-4 miligrame de folat este recomandat tuturor femeilor cu tratament antiepileptic la vârsta de concepţie“.

Sunt însărcinată. Cum am grijă de mine?

„Pentru majoritatea femeilor, crizele de epilepsie rămân la fel în timpul sarcinii. Pentru foarte puţine, crizele scad în frecvenţă. Pentru altele, în principal cele private de somn sau care au întrerupt medicaţia poate surveni o creştere a frecvenţei crizelor“.

Crizele din timpul sarcinii pot cauza probleme pentru mamă şi făt. „ Riscul depinde de tipul de crize. Crizele parţiale reprezintă un risc mai mic decât cele generalizate şi în particular cele generalizate tonico-clonic. Crizele din timpul sarciniii pot provoca: scăderea ritmului cardiac fetal, lovituri ale fătului, separare precoce a placentei de uter sau avort datorită traumei, naştere prematură. Prin urmare controlul crizelor este crucial. Cu toate acestea, multe mame care au avut crize pe timpul sarcinii au dat naştere unor copii sănătoşi. Dacă survine vreo criză, cel mai important este să raportaşi asta medicului neurolog“.

Epilepsia în sine nu este o indicaţie pentru naştere prin cezariană şi majoritatea femeilor nasc pe cale vaginală fără complicaţii. „Situaţiile în care ar putea fi indicată naşterea prin cezariană sunt fie prezenţa crizelor frecevente în ultimul trimestru de sarcină, fie o criză prelungită în timpul travaliului“. 

Alăptarea este sigură şi recomandată pentru beneficiile sugarului. Este incurajată la majoritatea femeilor indiferent dacă urmează tratament antiepileptic. „Este, în general, sigură având în vedere că fătul a fost deja expus la moleculele antiepileptice în tot timpul sarcinii şi că doza absolută este mică. Pentru a scădea riscul interacţiunii sugarului cu medicaţia antiepileptică se poate încerca administrarea dozei imediat după alăptare“.

Epilepsia afectează în vreun fel copilul?

Dincolo de efectele medicaţiei, copiii născuţi din mame cu epilepsie au un grad uşor mai crescut de apariţie a crizelor. „De asemenea, este indicat ca activităţile de îngrijire ale copilului - schimbare scutecelor, îmbăiat, hrănit, îmbrăcat - să fie făcute în prezenţa altor adulţi pentru ca, în cazul în care se produce o criză să existe cineva care poate interveni imediat“.

În concluzie, riscurile unei sarcini la o femeie cu epilepsie sunt aproape la fel de mici ca în populaţia generală. Condiţia este ca epilepsia să fie controlată şi să existe o disciplină în administrarea medicaţiei şi în stilul de viaţă.