„După vaccinare, am primit diagnostic de COVID-19”. Cine se poate îmbolnăvi după imunizare

„După vaccinare, am primit diagnostic de COVID-19”. Cine se poate îmbolnăvi după imunizare

Pentru câteva categorii de persoane, vaccinurile anti-COVID nu sunt la fel de eficiente în prevenirea îmbolnăvirilor. Cine rămâne vulnerabil în faţa infecţiei COVID-19 după vaccinare şi cât de relevante sunt testele de anticorpi aflăm în continuare de la specialişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Când a mers la spital pentru o intervenţie chirurgicală uşoară, Ioana (61 de ani), a făcut un test PCR pentru COVID-19, cum impune protocolul medical încă de la începutul pandemiei. „De la spital mi-au spus că testul a ieşit pozitiv. Nu am avut niciun semn de boală, nici înainte, nici în timpul izolării acasă”, ne-a povestit femeia. Vestea a fost neaşteptată pentru ea, în condiţiile în care se vaccinase complet anti-COVID cu aproape 3 luni în urmă, cu serul de la Pfizer.

Ioana nu exclude varianta ca spitalul judeţean unde ar fi trebuit operată să fi încurcat testele, dar posibile surse de infectare ar fi avut în jur. „Ce-i drept, înainte de intervenţie am mers prin spital şi policlinică şi am intrat în contact cu multe cadre medicale, unele fără mască”, povesteşte în continuare.

La fel de bine, Ioana se poate număra printre persoanele care nu dezvoltă un răspuns imun după vaccinare şi rămân expuse în faţa virusului.

De la începutul campaniei de vaccinare din România şi până pe 9 mai 2021 - ultima dată pentru care Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a publicat informaţii -, erau confirmaţi cu test pozitiv 4.363 de români vaccinaţi cu ambele doze, ceea ce reprezenta atunci 0,2% din totalul persoanelor imunizate complet. 40,4% dintre aceste persoane au fost confirmate cu COVID-19 în primele 14 zile de la administrarea celei de-a doua doze.

Cazul Ioanei este unul fericit, pentru că boala a fost asimptomatică la ea. Chiar dacă s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2, vaccinul a protejat-o de o formă severă de COVID-19. Majoritatea celor care se infectează cu COVID-19 după vaccinare cu schema completă au simptome mai puţin severe sau sunt asimptomatici, susţin specialiştii Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA.

Cu toate acestea, unii dintre cei imunizaţi complet pot ajunge totuşi în spital şi pot deceda. Medicii americani analizează în detaliu aceste cazuri, urmărind să identifice un tipar: vârsta şi sexul celor infectaţi, tipul de vaccin administrat, bolile asociate, precum şi varianta de virus care a produs îmbolnăvirea.

În România, până la data de 9 mai 2021, 74 de persoane au decedat din cauza infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, în ciuda faptului că aveau ambele doze de vaccin administrate. Datele oficiale nu precizează câţi dintre românii decedaţi s-au infectat mai devreme de cele 14 zile de la rapel când se consideră că răspunsul imun atinge nivelul maxim.

Când scade eficienţa vaccinurilor?

„Niciun vaccin dintre cele existente nu previne îmbolnăvirea în 100% din cazuri. Răspunsul imun după vaccinare este strict individual. Fiecare răspunde în mod diferit la vaccin”, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar infecţionist la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” din Bucureşti.

Răspunsul imun individual după vaccinare poate fi influenţat de mai mulţi factori, după cum urmează:

Imunosupresia


„Orice persoană care are un anumit grad de imunosupresie (n.r. - scădere a imunităţii organismului) poate să intre în categoria celor care nu dezvoltă anticorpi postvaccinare”, spune dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.

Imunosupresia poate fi înnăscută, caz în care persoanele afectate se cunosc cu această problemă şi urmează un tratament, sau poate fi dobândită, în urma unor:

  • boli precum HIV/SIDA leucemiile, limfomul şi alte forme de cancer. Leukemia & Lymphoma Society, care citează datele unui studiu realizat de King’s College London, susţine că bolnavii cu cancer nu beneficiază de o protecţie optimă după vaccinarea anti-COVID. Cel mai slabă răspuns imun îl au bolnavii cu cancere ale sângelui, cum este leucemia. O concluzie similară a avut şi un studiu efectuat de Centrul Medical al Universităţii din Pittsburgh, Statele Unite: la bolnavii cu forme de cancer care afectează sângele, măduva osoasă şi nodulii limfatici, vaccinurile anti-COVID au un risc crescut de eşec;
  • tratamente cu medicamente imunosupresoare folosite pentru a trata boli autoimune (lupus, psoriazis, artrită reumatoidă ş.a.) sau pentru a preveni respingerea unui organ transplantat; tratamente împotriva cancerului: chimioterapia şi imunoterapia;
  • episoade infecţioase recente. După boli virale precum varicela, rujeola, dar şi după COVID-19 poate să apară o imunosupresie pasageră.

Vârsta


Capacitatea de apărare a organismului unui vârstnic este mai redusă decât a unui adult tânăr. Organismul lui nu este la fel de competent în dezvoltarea de anticorpi, explică dr. Gindrovel Dumitra. În termeni medicali, fenomenul de îmbătrânire a sistemului imunitar se numeşte imunosenescenţă şi defineşte capacitatea scăzută a organismului de a mai produce un răspuns imun, fie el umoral - anticorpi, fie celular - limfocite cu memorie, după o anumită vârstă, variabilă.

Imunosenescenţa este evidentă în cazul vaccinului antigripal, care nu fereşte vârstnicii de îmbolnăviri, dar previne totuşi formele severe de gripă. „Ei sunt incluşi în categoriile prioritare la vaccinarea antigripală pentru că din rândul lor se numără cele mai multe decese”, potrivit dr. Dumitra.

Vaccinurile anti-COVID s-au dovedit foarte eficiente şi în cazul vârstnicilor, atât în studiile clinice ale producătorilor, cât şi în cele care au urmărit eficienţa lor în lumea reală. După vaccinarea completă, serurile de la Pfizer şi de la Moderna au o eficienţă de 94% în prevenirea spitalizărilor la persoanele de 65 de ani şi peste, arată un astfel de studiu realizat de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din SUA şi publicat pe 28 aprilie 2021. Sunt unele dintre cele mai eficiente vaccinuri la vârstnici, dar, cu toate acestea, nu pot oferi întotdeauna protecţie şi împotriva formelor uşoare şi moderate de COVID-19.

Contează cum este sistemul imunitar al persoanei care primeşte vaccinul. Cei care au un deficit imunitar au, în general, şi un titru mai mic de anticorpi după vaccinare. Sigur, nu este pentru toată lumea la fel, dar a fost demonstrat statistic”.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” din Bucureşti.

Bolile cronice


Vârsta înaintată, dar şi bolile cronice de care suferă - cardiace şi hematologice - pot fi motivele pentru care Ioana s-a infectat cu virusul după vaccinare. Răspunsul imun la vaccin nu este afectat de o anumită boală neapărat, cât de stadiul în care se află boala respectivă, spune dr. Adrian Marinescu. Toate bolile cronice care se află într-un stadiu avansat afectează răspunsul imun după vaccinarea anti-COVID şi după orice alt tip de vaccin.

Continuarea articolului, aici

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările