Ce ravagii face deshidratarea

Aproximativ 65 la sută din organismul unui adult este format din apă. La o greutate de 70 de kilograme, o persoană are nu mai puţin de 45 de litri de apă! Cu toate acestea, este suficient să pierdem doi la sută din această cantitate pentru a ne deshidrata. Consecinţele? Oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoştinţei şi chiar decesul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce se întâmplă când pierdem prea multă apă

Pericolul deshidratării există în orice anotimp, însă vara, din cauza temperaturilor ridicate şi a transpiraţiei mai abundente, riscul este mai mare. La acesta se adaugă şi riscul mai ridicat de contractare în acest anotimp a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice, care duc la pierderi suplimentare de lichide şi de săruri minerale.

Metabolismul devine lent

Când în organism nu există suficientă apă, toate celulele au de suferit. Lichidele joacă un rol extrem de important în procesele metabolice, iar în absenţa lor, toate procesele biochimice şi energetice sunt încetinite. Digestia devine şi ea mai lentă şi, cum apa este ca un combustibil pentru arderea grăsimilor şi caloriilor, îngrăşarea este iminentă. Nici toxinele nu mai pot fi eliminate din organism în absenţa apei. Celulele corpului nostru conţin apă şi „înoată" în apă.

Între cele două tipuri de apă există un schimb de substanţe care purifică celulele şi le ajută buna funcţio­nare. Când apa este insuficientă, ele se intoxică, iar consecinţa este slăbirea sistemului imunitar şi creşterea predispoziţiei la boli.

Cercetătorii au corelat chiar hidratarea insuficientă cu un risc mai mare de cancer de vezică urinară şi de colon, pentru că în aceste locuri se acumulează toxinele. Efectele nocive ale toxinelor sunt vizibile şi pe ten. Acneea, eczemele şi psoriazisul pot fi o altă urmare a hidratării insuficiente. La fel şi ridurile, pielea uscată şi lipsită de elasticitate, pentru că lichidele sunt chiar mai importante decât cremele de faţă.

Sunt favorizate infecţiile urinare

Buna funcţionare a rinichilor depinde de aportul nostru de apă. Deshidratarea favorizează infecţiile urinare, formarea nisipului şi pietrelor la rinichi, iar în cazurile severe, poate avea o consecinţă cu potenţial fatal: insuficienţa renală. Şi capacităţile noastre intelectuale au de suferit în lipsa unei hidratări optime.

Este suficient să pierdem numai doi la sută din cantitatea de lichide a corpului pentru a avea probleme de concentrare, tulburări de memorie pe termen scurt şi dificultăţi în a face calcule elementare. Aportul insuficient de lichide ne privează şi de energie.

Unele persoane sunt mai expuse

Riscul de deshidratare este mai mare vara, pentru că pierdem mai multă apă prin transpiraţie

Atleţii şi toţi cei care fac sport. Mulţi dintre cei care fac mişcare afară, în soare, nu reuşesc să suplimenteze aşa cum ar trebui pierderile mari de lichide şi de săruri minerale.

Vârstnicii. Senzaţia de sete nu mai apare la fel de prompt la vârste înaintate, ceea ce creşte riscul de deshidratare. De asemenea, mulţi vârstnici au probleme renale sau iau medicamente care cresc diureza, cum este şi cazul antihipertensivelor. Uneori, le este teamă să nu agraveze, prin consumul de lichide, incontinenţa urinară, frecventă la ei.

Copiii. Rata lor metabolică, adică ritmul în care corpul consumă energie, este  mai mare decât cea a adulţilor, ceea ce înseamnă că organismul foloseşte mai multă apă în timpul arderilor. În plus, rinichii lor nu filtrează apa la fel de eficient precum cei ai adulţilor.

Muncitorii în aer liber. Cei care lucrează în construcţii, poliţiştii de la circulaţia rutieră, poştaşii şi toate categoriile profesionale care-şi desfăşoară activitatea în căldură sunt expuse riscului de deshidratare.

Iată semnele  deshidratării!

Ia măsuri dacă-ţi simţi buzele şi limba uscate, dacă ai dureri de cap, dacă te simţi slăbit şi obosit, dacă urina este închisă la culoare, dacă ai micţiuni la intervale mari de timp, dacă ţi-e greaţă şi ai crampe musculare. Deshidratarea severă creşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială şi duce la confuzie, halucinaţii şi chiar la pierderea cunoştinţei.

Pune viaţa celor mici în pericol

Potrivit pediatrilor americani de la Universitatea „Loyola" din Chicago, copiii sunt expuşi vara, ca urmare a deshidratării, riscului de rabdomioliză, o boală caracterizată de distrugerea ţesuturilor musculare striate, ce se complică uneori cu insuficienţă renală acută.

Îţi poţi da seama că un bebeluş sau un copil este deshidratat după lipsa de chef de joacă, după faptul că udă mai puţin de şase scutece pe zi sau, dacă este mai mare, după numărul redus de micţiuni (la un interval mai mare de opt ore) şi după lipsa lacrimilor atunci când plânge.

Specialistul nostru
Dr. Garofiţa Nicolae

medic primar
medicină de familie


Deshidratarea apare când aportul de lichide este insuficient sau când pierderile sunt prea mari. Ea poate surveni în urma expunerii la temperaturi ridicate, dar şi ca urmare a diareei, vărsăturilor şi gastroenteritelor sau ca o complicaţie a diabetului zaharat, diabetului insipid, arsurilor şi hemoragiilor.

Simptomatologia este mai accentuată la vârstnici (mai ales dacă urmează tratamente cu efect diuretic), la nou-născuţi, la copii şi la alcoolici. La vârstnici, deshidratarea complică bolile preexistente, mai ales pe cele cardiace, renale şi neurologice. În cazurile severe, pot apărea tromboze (formarea de cheaguri) cerebrale şi coronariene, convulsii, colaps rapid cu pierderea cunoştinţei, iar în cazurile extreme se poate produce decesul.

Este recomandat ca persoanele afectate de deshidratare sau familiile acestora să solicite ajutor specializat chiar de la apariţia primelor simptome, pentru a lua măsuri terapeutice imediate în scopul evitării complicaţiilor.

Ştiai că...

... o deshidratare uşoară încetineşte rata metabolismului cu 3 la sută?

Când, câtă şi de care bem

Alternează apa minerală cu una de masă sau de izvor, pentru că prea multe săruri minerale pot intoxica organismul



Apa este singurul lichid care hidratează eficient organismul şi care potoleşte senzaţia de sete. Niciun alt aliment fluid nu poate înlocui apa pe termen lung fără să deregleze metabolismul şi să afecteze sănătatea. Că trebuie să consumăm doi litri de apă pe zi auzim ori de câte ori deschidem televizorul.

Aceasta este însă o recomandare generală, nu tocmai exactă, dacă ţinem cont că aportul de apă se calculează în raport cu vârsta, cu greutatea, cu gradul de efort fizic şi cu alimentaţia fie­căruia. Chiar şi clima este importantă când se calculează necesarul de apă. Dacă am trăi în deşert, de exemplu, ar trebui să bem un litru de apă la fiecare oră. 

Nu o bea înainte de masă!

Reguli există nu doar în ceea ce priveşte cantitatea de apă necesară, ci şi în legătură cu momentele în care ar trebui băută. Astfel, trebuie să eviţi apa în timpul mesei, întrucât ea diluează sucurile gastrice şi îngreunează digestia. Cel mai indicat este să bei apă cu o jumătate de oră înainte de fiecare masă şi apoi cu două ore după masă. De asemenea, pentru a ajuta metabolismul, specialiştii recomandă să-ţi începi ziua cu un pahar de apă, imediat cum te trezeşti, şi să o închei prin acelaşi ritual.

Dacă desfăşori o activitate în soare sau în căldură, trebuie să împarţi aportul de apă într-un mod anume. Înainte de a intra în mediul cald, ar trebui să bei aproximativ 500-600 ml de apă şi apoi, la fiecare 10-20 de minute, alţi 200-300 ml. Nu trebuie să opreşti consumul de lichide odată ce ai încetat activitatea respectivă în aer liber.

În primele două ore după ieşirea din mediul cald, bea încă 700 ml de apă. În cazul copiilor, aportul trebuie să fie de 120-230 ml înainte de a ieşi în aer liber, apoi de 150-250 ml la fiecare 20 de minute cât stau afară. În primele două ore după ce se întorc de la joacă, mai au nevoie de alţi 700 ml de apă.

Prea multă poate ucide

Dacă bei o cantitate prea mare de apă într-o perioadă scurtă de timp, sarea din circulaţia sanguină se poate dilua prea mult, existând riscul de hiponatremie, adică o scădere a concentraţiei sodiului sub 135 de milimoli pe litru. Hiponatremia se manifestă prin dureri de cap, oboseală, greaţă, vomă, urinare frecventă şi dezorientare.

Mai grav este că, atunci când este băută în cantitate prea mare, apa nu poate fi eliminată rapid de rinichi şi ea ajunge în sânge, iar de aici în celule, care se umflă ca nişte baloane. „Neuronii nu au însă loc suficient în cutia craniană pentru a face acelaşi lucru. Edemul cerebral (umflarea creierului) poate fi dezastruos. El se manifestă prin crize, comă, stop respirator şi chiar prin deces", explică M. Amin Arnaout, şeful secţiei de nefrologie a Spitalului General „Massachusetts" din SUA.

Rinichii pot excreta doar 800-1.000 ml de urină pe oră şi aceasta doar dacă sunt sănătoşi. În situaţii de stres, cum ar fi în timpul unui maraton, capacitatea de excreţie se reduce la numai 100 ml pe oră. La maratonişti s-au înregistrat cele mai multe cazuri de intoxicaţie cu apă. Tocmai de aceea, lor le sunt indicate băuturile de rehidratare, şi nu apa.

Apa uşoară, secretul tinereţii

Apa „vie" sau „uşoară" are o concentraţie de deuteriu de cinci ori mai mică decât apa obişnuită. Elementul chimic care diferenţiază cele două tipuri de apă este incriminat pentru îmbătrânirea prematură. Specialiştii susţin că apa uşoară încetineşte diviziunile celulare şi, implicit, întreg procesul de îmbătrânire. În plus, această proprietate îi conferă şi un atu în lupta cu cancerul, deoarece ar putea stopa dezvoltarea tumorilor. Apa vie poate fi folosită la gătit sau ca apă de băut şi se găseşte în farmacii.

Băuturile pentru sportivi, la efort

Dacă faci sport în aer liber sau dacă trebuie să desfăşori activităţi în soare, timp îndelungat, o opţiune foarte sănătoasă sunt băuturile de rehidratare. Ele conţin în general sodiu şi potasiu, care înlocuiesc electroliţii pierduţi prin transpiraţie şi previn astfel crampele musculare, dar şi zahăr, care conferă energie. Însă specialiştii susţin că aceste băuturi nu sunt necesare unui sportiv amator, care face exerciţii mai puţin de o oră, într-o sală în care există aer condiţionat.

Diferenţele dintre tipurile de apă

Apa de la robinet

Nu conţine săruri minerale. Este supusă unor tratamente de filtrare, clorinare şi ozonare pentru a îndeplini condiţiile de potabilitate. Este recomandată totuşi filtrarea suplimentară înainte de consum, dacă este băută în mod frecvent, deoarece poate conţine impurităţi de la instalaţia de distribuţie.

Apa de masă

Are un grad scăzut de mineralizare şi poate fi consumată pe o perioadă îndelungată. Se mai comer­cializează şi sub formă de sifon (carbonatată).

Apa de izvor

Compoziţia de minerale nu este întotdeauna stabilă. Este superioară celei de la robinet, întrucât nu conţine clor şi nici impurităţi. Poate fi consumată pe o perioadă îndelungată.

Apa minerală

Mai ales vara, acoperă carenţele de săruri minerale pierdute prin transpiraţie. Există ape minerale slab mineralizate (pe etichetă se precizează: mai puţin de 500 mg/l de reziduu sec), care nu acoperă necesarul cotidian de minerale vara; ape mediu mineralizate (reziduu sec între 500 mg/l şi 1.500 mg/l) şi puternic mineralizate (peste 1.500 mg/l reziduu sec).         

Specialistul nostru
Dr. Radu Albulescu

biochimist,
CS1 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică


Apa „uşoară", cu un conţinut redus de deuteriu, ar contribui la creşterea speranţei de viaţă în maladii grave precum cancerul, dacă se asociază cu terapiile clasice, potrivit unor teorii. Însă eficienţa terapeutică a apei uşoare nu este bine susţinută din punct de vedere experimental.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul apei „grele", îmbogăţite cu deuteriu, care, conform unor studii teoretice, ar conferi o protecţie sporită împotriva radicalilor liberi. Datorită tehnologiei de obţinere a celor două tipuri de apă, se consideră că ele sunt lipsite de efecte adverse prin lipsa (sau prin concentraţia mult mai joasă) unor contaminanţi (ca, de exemplu, urme de pesiticide, metale grele, fertilizanţi sintetici şi de alte reziduuri chimice) ce se menţin în apele „naturale". Acesta ar putea fi „secretul" eficienţei terapeutice a apei uşoare şi a celei grele.

Bine de ştiut

Temperatura optimă a apei pe care o bem este de 7-15 grade Celsius.

Care sunt cele mai   <<apoase>>  alimente

Cel mai hidratant fruct din acest sezon este de departe pepenele roşu

În jur de 20 la sută din cantitatea necesară de lichide trebuie să vină din alimentele consumate, iar restul din apa pe care o bem. Anumite legume şi fructe zemoase hidratează de două ori mai bine decât un pahar cu apă, potrivit unui studiu realizat de specialiştii Şcolii de Medicină a Universităţii „Aberdeen" din Marea Britanie.

Aceştia au mai observat că alimentele zemoase sunt chiar mai eficiente decât băuturile rehidratante indicate sportivilor, deoarece conţin din belşug săruri minerale, vitamine şi aminoacizi, dar şi zahăr natural, care combate senzaţia de moleşeală dată de căldură.

Topul fructelor şi legumelor hidratante

În topul celor mai hidratante fructe se află, fireşte, pepenele roşu, căci conţine 92 la sută apă, dar şi minerale. Pepenele galben, avocado, papaya, merele, strugurii ocupă următoarele locuri. Dintre legume, cele mai bune sunt castraveţii, care conţin un raport ideal de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu. Alături de castraveţi, indicate în aceste sezon sunt şi roşiile, care conţin 90 la sută apă.

„Pentru a se hidrata corespunzător, oamenii trebuie să înlocuiască fluidele eliminate de organism prin altele care au o compoziţie asemănătoare cu cea a lichidelor din corp. Fructele şi legumele zemoase conţin adeseori concentraţii de minerale şi de zahăr apropiate de aceste valori şi, din acest motiv, ele pot să hidrateze organismul mai eficient decât un simplu pahar cu apă", explică Susan Shirreffs, medic fiziolog britanic.

Berea remineralizează

Specialiştii de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Granada şi cei din cadrul Consiliului Superior de Cercetări Ştiinţifice din Madrid susţin că berea, chiar dacă are alcool, poate rehidrata organismul în aceeaşi măsură ca apa după un efort fizic. Acest efect se datorează mineralelor din compoziţie, care le înlocuiesc pe cele pierdute prin transpiraţie. Însă berea este hidratantă doar dacă este băută cu moderaţie, avertizează specialiştii! Moderaţie înseamnă 500 ml zilnic în cazul bărbaţilor şi 300 ml pe zi în cazul femeilor.

Evită-le pe cele deshidratante

-alcoolul - blochează eliberarea hormonului care inhibă eliminarea apei prin rinichi, iar lichidele sunt eliminate din organism în cantitate mai mare.

-sucurile care conţin zahăr - zahărul îngreunează absorbţia lichidelor în organism.

-sarea - în cantităţi moderate, are efect hidratant, pentru că reţine apa în ţesuturi. Însă când ingerăm prea multă, urina devine foarte concentrată, iar rinichii nu o pot elimina decât dacă o diluează. Pentru aceasta, vor lua cantităţi mari de apă din celule şi le vor deshidrata. Efectul este similar consumului de apă sărată de mare, care nu hidratează şi nu potoleşte setea.

Ceaiuri bune când transpiri

Dacă transpiri prea mult în sezonul cald, rişti să pierzi o cantitate mai mare de săruri minerale prin piele şi să te deshidratezi mai uşor. Pentru a preveni problemele de sănătate asociate deshidratării şi totodată pentru a scăpa de disconfortul cauzat de transpiraţia abundentă, încearcă un ceai cu efect antisudorific.

Cele mai bune în acest sens sunt salvia, socul şi frunzele de nuc. Prepară o infuzie de salvie dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă clocotită, las-o câteva minute şi bea câte două căni pe zi, una dimineaţa şi una după-amiaza, timp de două săptămâni.

Infuzia de soc se obţine tot dintr-o linguriţă de flori uscate sau dintr-o floare de dimensiune medie la o cană cu apă clocotită. Cura trebuie să dureze în acest caz 20 de zile. Din frunze de nuc se prepară tot o infuzie, cu o linguriţă de frunze uscate şi mărunţite la o cană cu apă.
Se beau câte două căni pe zi, două săptămâni.

Laptele, indicat după efort fizic

Datorită conţinutului crescut de minerale şi de vitamine, acest aliment este o opţiune foarte bună pentru rehidratare. „Laptele este mai eficient decât băuturile sportive comerciale. Îţi oferă cantitatea de nutrienţi necesari atât în repaus, cât şi în timpul efortului fizic", este de părere nutriţionistul Keith Ayoob de la Colegiul de Medicină „Albert Einstein" al Universităţii „Yeshiva" din SUA.

Un alt atu al laptelui îl reprezintă aminoacizii din compoziţie, care ajută la dezvoltarea musculară şi la refacerea ei după un efort fizic. Campionul olimpic Michael Phelps şi sprinterul olimpic Marlon Devonish sunt adepţi ai consumului de lapte după antrenamente.

Specialistul nostru
Prof. dr. Gheorghe

Mencinicopschi
Directorul Institutului
de Cercetări Alimentare, Bucureşti


În zilele toride de vară, este foarte important să ne hidratăm mai mult decât de obicei şi să consumăm cât mai multe fructe şi legume proaspete. În această perioadă este indicat consumul de apă oligominerală naturală, la care se adaugă puţină zeamă de lămâie.

Pentru că organismul este stresat termic vara, este bine să consumăm alimente uşoare. Carnea albă şi peştele preparate la abur şi însoţite de legume vor echilibra într-un mod sănătos dieta de vară.

Din cauza tulburărilor digestive care apar frecvent vara, stomacul este solicitat şi, de aceea, se recomandă în mod special creşterea consumului de fructe şi de legume apoase. Roşia este benefică în acest sens, dar şi ardeii, ceapa verde, fasolea verde, castraveţii, mazărea verde, vinetele, piersicile, perele de vară, nectarinele, pepenele, prunele şi smochinele crude.

Avantaj

Alimentele care conţin multă apă se digeră mai uşor decât cele concentrate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: