Anca Zgură, medic oncolog: „Programez pacienţii cu câteva luni înainte, ca să aibă acces la investigaţii. Peste 50% ar fi salvaţi dacă am avea aparatură în spitale“

Anca Zgură, medic
oncolog: „Programez pacienţii cu câteva luni înainte, ca să aibă acces la
investigaţii. Peste 50% ar fi salvaţi dacă am avea aparatură în spitale“

Dr. Anca Zgură

Medicii tineri din România atrag atenţia asupra nevoilor din spitale, constrângerile financiare reprezentând principala problemă a sistemului. Pe fondul acestora, cadrele medicale spun că se ajunge la întârzieri serioase în privinţa investigaţiilor, ale diagnosticului şi tratării pacienţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Odată nu noua generaţie de medici din România, standardele şi nevoile lor se schimbă. Fie că studiază în afară sau doar merg la stagii de pregătire, cadrele medicale văd un alt mediu profesional, condiţii superioare şi dotări moderne. Medicii tineri din România cred în capacitatea tehnologiei de a permite atât o mai bună îngrijire a pacienţilor, cât şi îmbunătăţirea propriei satisfacţii la locul de muncă. Cu toate acestea, există bariere care îi împiedică să profite de potenţialul tehnologiei, arată un studiu realizat de Philips România. Conform datelor acestuia, respondenţii din România au mai multe şanse decât media celor din ţările europene să vadă restricţiile bugetare drept un impediment în îmbunătăţirea actului medical.  

Anca Zgură este medic specialist oncolog la Spitalul Oncofort Bucuresti şi asistent universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti. Îşi aminteşte că iniţial a vrut să urmeze studii în domeniul farmaceutic, dar că ţara noastră nu i-ar fi oferit cadrul necesar pentru a profesa la nivelul pe care şi-l dorea. „Voiam să studiez prepararea medicamentelor şi reacţiile adverse, dar în România nu avem atât de dezvoltată partea de cercetare în domeniul farmacologic“, povesteşte ea. Aşa că s-a reorientat către Facultatea de Medicină.

Prima zi în spital a fost la Institutul Clinic Fundeni. Îşi aminteşte că aşteptările privind condiţiile de muncă nu au coincis cu realitatea, dar că a învăţat să facă faţă provocărilor. La fel se întâmplă şi acum.

 „În momentul de faţă, fiecare zi este din ce în ce mai grea. O zi din viaţa mea profesională începe la 7.30, când ajung în spital. Până la ora 9.30 au loc consultaţiile pacienţilor care vin pentru şedinţele de chimioterapie. Sunt aproximativ 20 de pacienţi pe zi pe care îi consult şi le dau scheme de tratament. Apoi urmează consultaţiile pentru pacienţii noi, trimiteri pentru investigaţii imagistice şi reţete, care durează şi ele în jur de 4 - 5 ore. Ulterior mă ocup de externările pacienţilor şi închei pe la 19.00 - 20.00. Acasă ajung în jur de ora 21.00. În fiecare zi se întâmplă ceva provocator pentru că pacientul oncologic este imprevizibil, boala poate avansa şi te poţi întâlni cu diverse complicaţii ale cancerului. În momentul de faţă complicaţiile sunt şi mai de temut,boala apărând inclusiv la pacienţi tineri.“, povesteşte medicul.

În ceea ce priveşte sincronizarea pregătirii academice şi realitatea de la locul de muncă, medicul afirmă că, din punct de vedere oncologic, tratamentele sunt la fel ca în străinătate, însă tehnologia este învechită.

„Nu este nimic diferit,  schemele de tratament folosite afară le utilizam şi noi în România. Doar tehnologia nu este aceeaşi, la noi este veche. Nu ştiu exact cum se descurcă cei din celelalte sfere medicale, dar la oncologie mai este nevoie de aparate de investigaţii imagistice “, spune medicul, amintind că acesta este şi motivul pentru care se întârzie mult diagnosticul pacientului.

Întrebată care sunt nevoile noii generaţii de medici pentru a rămâne să profeseze în ţară, Anca Zgură este de părere că mulţi medici tineri au plecat pentru că nu au avut unde să lucreze. „Toţi visează la un post la stat sau in centre medicale dotate, din cauza asta au plecat mulţi. Bineînţeles, şi mirajul faptului că au acces mult mai uşor la investigaţii.“

Conform studiului Philips, numărul cadrelor medicale din România care sunt mulţumite de munca lor este mai mare decât media celor din toate ţările europene participante la sondaj, astfel încât puţine dintre acestea au luat în considerare renunţarea la profesia medicală ca urmare a stresului. 63% sunt de părere că realitatea carierei lor corespunde speranţelor şi aşteptărilor pe care şi le-au formulat în timpul formării în domeniul medical, în comparaţie cu 53%, procentul înregistrat la nivelul Europei.

Aceleaşi date arată că, în România, 88% dintre cadrele medicale cred în capacitatea tehnologiei de a-i ajuta să obţină rezultate mai bune ale pacienţilor, faţă de 78% cât înregistrează celelalte ţări europene.

„În spitalele private există aparatură destul de modernă. Şi spitalele de stat au fost dotate cu aparatură. În schimb, nu avem soluţii digitale cum ar fi bordul medical multidisciplinar. Un soft în care să introduci toate investigaţiile medicale şi să poţi să iei o decizie ajutat de colegi din diverse specalităţi“, susţine medicul Anca Zgură.

Conform studiului citat, 63% dintre medicii români afirmă că nu au suficiente date referitoare la pacienţi, 88% fiind de părere că digitalizarea ar putea fi un instrument important care să ducă la îmbunătăţirea actului medical.

Un alt lucru despre care medicul Anca Zgură aminteşte în interviu este impactul bugetelor limitate asupra calităţii actului medical, care pune presiune foarte mare pe medic.

Deşi România depăşeşte cele mai multe dintre celelalte ţări participante la sondaj în ceea ce priveşte formarea cadrelor medicale tinere în legătură cu îngrijirea bazată pe valoare, în continuare se iau în considerare indicatori bazaţi pe volum. Mai exact, 87% dintre cadrele medicale tinere din România afirmă că spitalele sau cabinetele lor folosesc indicatori bazaţi pe volum. Iar medical Anca Zgură, confirmă:

„În momentul de faţă, în România, se pune foarte mare accent pe volum. Medicul care are foarte mulţi pacienţi este un medic bun. E greu să gestionezi un număr mare de pacienţi, mai ales pacienţi oncologici. Fiecare vine cu complicaţiile lui, iar nici un caz nu seamănă cu altul.

Pe final de interviu, am întrebat-o dacă există programe de gestionare a stresului în spital, înţelegând provocările pe care medicii le confruntă zilnic.

„Este foarte dureros când pierzi un pacient şi trebuie să dai vestea familiei. Nu poţi să treci peste un episod ca acesta fără să te marcheze. Noi nu avem programe de gestionare a stresului şi nici nu cred că există în România aşa ceva. Te duci acasă, dormi şi a doua zi o iei de la capăt. Meseria de medic este una dintre cele mai grele meserii, eşti singura speranţă a pacientului“, a concluzionat medicul Anca Zgură.

Raportul Future Health Index 2020 s-a desfăşurat în perioada noiembrie-decembrie 2019, la acesta participând aproximativ 3.000 de respondenţi din 15 ţări. Raportul oferă liderilor din domeniul sănătăţii perspective noi cu privire la următoarea generaţie de profesionişti ai sistemului medical, pentru a contribui la păstrarea, atragerea talentelor şi pentru a răspunde cerinţelor tot mai mari ale medicinei moderne.

Articol realizat în parteneriat cu Philips®

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările