„De ce mă simt surmenat?“ 5 cauze ale stării inexplicabile de oboseală

„De ce mă simt surmenat?“ 5 cauze ale stării inexplicabile de oboseală

Oboseala persistentă este de multe ori primul semn al unei infecţii cu virusul hepatitic B sau C FOTO Arhivă

Uneori, deşi dormim suficient – şapte-opt ore pe noapte – ne simţim obosiţi, somnolenţi şi ne e greu să ne concentrăm la muncă. De vină pot fi anumite carenţe de vitamine şi de minerale, unele dezechilibre hormonale sau chiar materialul genetic.

Ştiri pe aceeaşi temă


1. Oboseală hormonală

Fluctuaţiile hormonale, cum sunt cele din perioada premenstruală, conferă o stare de oboseală şi somnolenţă, simptome care dispar, însă, după câteva zile. Dacă senzaţia de surmenare persistă întreaga lună, poate fi vorba despre dezechilibre hormonale mai serioase. Una dintre cauzele comune este producţia insuficientă de estrogen şi de progesteron – problemă care se asociază cu oboseală, irascibilitate, dar şi cu transpiraţii nocturne şi cu menstruaţii neregulate.

Şi dezechilibrele hormonilor tiroidieni dau senzaţia de oboseală într-o primă fază. Este vorba în special de hipotiroidie (când glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni). Dar în această situaţie, pe lângă starea de somnolenţă şi de surmenare în ciuda unui somn suficient, apar sensibilitate crescută la frig, constipaţie, piele uscată, creştere în greutate, senzaţia de slăbiciune musculară, uneori şi răguşeală.

Vestea bună este că aceste dezechilibre pot fi depistate prin teste simple de sânge şi pot fi tratate.

2. Carenţa de vitamine sau de minerale

Printre cele mai comune cauze nutriţionale ale oboselii cronice sunt carenţa de fier, de magneziu (care contribuie la absorbţia fierului în organism), de vitamine din grupul B sau de vitamina D – o carenţă extrem de frecventă în România. Analizele de sânge specifice pot identifica o astfel de carenţă şi doar dacă aceasta se confirmă, medicii recomandă administrarea de suplimente alimentare.

În cazul vitaminei D, cea mai bună sursă o reprezintă expunerea la soare. Totuşi, „anotimpul, momentul zilei, localizarea geografică, latitudinea, nivelul de poluare, culoarea pielii precum şi vârsta (vârstnicii precum şi persoanele cu pielea închisă la culoare au în general nivele scăzute de vitamina D) – toate afectează capacitatea pielii de a produce vitamina D“, explică dr. Roxana Cârnaru, medic dermatolog în cadrul Clinicii Laurus Medical din Capitală.

În cazul unei carenţe demonstrate de magneziu, administrarea suplimentelor seara, înainte de culcare, influenţează considerabil starea cu care ne trezim dimineaţa. Aceasta pentru că nivelul optim de magneziu asigură şi un nivel bun de melatonină, cunoscută ca hormonul somnului.

3. Unele boli autoimune şi infecţii virale

Oboseala cronică aparent inexplicabilă este unul dintre primele semne ale unei boli autoimune, cum sunt lupusul, fibromialgia şi tiroidita Hashimoto.

În plus, starea permanentă de oboseală este un simptom care ar trebui să ne convingă şi să ne facem o serie de teste pentru identificarea eventualelor infecţii cu virusul hepatitic B sau C. Explică profesorul doctor Carol Stanciu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi şi membru de onoare al Academiei Române

„Din experienţa mea, bolnavii de hepatită B şi C se plâng mai ales de oboseală, majoritatea nu au alte acuze. Acesta este principalul semnal de alarmă: un om care era foarte activ la un moment dat devine foarte obosit. Şi, cum mulţi dintre noi sunt obosiţi astăzi, această manifestare este trecută cu vederea foarte uşor. Astfel că eu estimez că avem mii de români infectaţi şi care încă nu ştiu asta“.

4. Oboseala dată de gene

E un fapt: unii oameni obosesc mai repede decât alţii. S-a demonstrat ştiinţific că există anumite gene asociate cu o predispoziţie la oboseală cronică. Una dintre acestea a fost numită gena „CLOCK“ (CEAS) şi este responsabilă pentru un ritm circadian – noapte-zi – perturbat. Persoanele a căror genă CLOCK a suferit mutaţii au, de asemenea, probleme cu metabolismul, cu reglarea temperaturii corporale, cu tensiunea sangvină şi cu funcţiile hepatice, printre altele. Totuşi, mutaţiile genei CLOCK sunt foarte rare.

5. Prea mult stres

Un stil de viaţă cu ore de muncă prelungite la care se adaugă o varietate de activităţi casnice care te solicită până la ore târzii în noapte îţi afectează în mod evident somnul. În plus, stresul se poate asocia cu insomnii, pentru că stresul duce la o producţie exagerată de cortizol în organism, un hormon care perturbă somnul.

Problema este că un program de somn prea scurt atrage şi mai mult stres şi că ieşirea din acest cerc vicios este un proces complex şi uneori îndelungat. Ca să putem gestiona mai uşor stresul cronic de zi cu zi, specialiştii recomandă scurte pauze zilnice – nu mai mult de 10-20 de secunde din două în două ore – în care să ne permitem să tragem adânc aer în piept, să ne relaxăm conştient fiecare grupă musculară sau să ne imaginăm într-un loc şi într-un cadru relaxant.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: