VIDEO Cum a ajuns Iohannis noul simbol al Brexit-ului

Gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a muta uşor în lateral drapelul Marii Britanii în timpul declaraţiilor de presă de la Bruxelles a provocat un adevărat val de indignare în rândul internauţilor britanici. La Consiliul European, deciziile au fost adoptate cu unanimitate de voturi şi în mai puţin de 15 minute.

Publicaţia britanică Sunday Express a prezentat o înregistrare video în care  preşedintele Klaus Iohannis mută  puţin în lateral drapelul Marii Britanii, înainte de a răspunde la întrebările jurnaliştilor după Consiliul European de sâmbătă, în care s-a discutat ieşirea Marii Britanii din UE. Potrivit înregistrărilor complete difuzate de serviciile de televiziune care au furnizat imagini de la sosirea preşedintelui român la summitul de la Bruxelles, Iohannis s-a apropiat de zona unde era steagul Marii Britanii şi l-a mutat puţin  pentru că în spatele acestuia erau jurnaliştii români care urmau să-i adreseze întrebări.

Deşi gestul a fost banal, internauţii britanici au calificat acţiunea drept „meschină“, în vreme ce alţii au glumit că videoclipul rezumă perfect Brexit-ul, întrucât drapelul britanic era aşezat,  în mod ironic, chiar lângă cel european. „Preşedintele român care a mutat drapelul britanic la o conferinţă de presă a Uniunii Europene sumarizează perfect realitatea Brexit-ului“, a scris un internaut britanic pe Twitter.

În alte comentarii, internauţii britanici au glumit că premierul Theresa May ar trebui să mute drapelul român la următoarea conferinţă europeană, asta „doar dacă îşi dă seama  cum arată“.  Alţii au comentat că o asemenea acţiune meschină şi arogantă din partea preşedintelui român demonstrează de ce britanicii au votat pentru Brexit.  Un internaut britanic a glumit că preşedintele român încerca să fure drapelul britanic, iar alţii au lăsat comentarii rasiste şi xenofobe.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, după întrunirea de la Bruxelles, că liderii europeniau convenit să solicite Marii Britanii să-şi respecte angajamentele financiare luate deja. „De când s-a discutat despre Brexit, s-a pus un pic greşit problema. Foarte mulţi au vorbit despre nota de plată pentru Marea Britanie. Nu este vorba de nicio notă de plată, de nicio amendă pe care trebuie să o plătească, însă este vorba de angajamente financiare luate înaintea declanşării Brexitului şi toată lumea se aşteaptă ca Marea Britanie să respecte aceste angajamente. Vorbim despre banii negociaţi, prinşi în buget şi care pentru România se reflectă în fonduri de coeziune, pe politica agrară ş.a.m.d.”, a explicat Iohannis.

„Prima dată oamenii, după aceea banii“
Mesajul transmis de Iohannis la Consiliul European a fost că drepturile şi interesele românilor care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie sunt prioritare, acest principiu fiind, de altfel, adoptat unanim de toţi liderii europeni prezenţi la Bruxelles. „Abordarea de la început a rămas: prima dată oamenii, după aceea banii. Sunt foarte bucuros că aşa apare şi în liniile directoare care au fost azi aprobate în unanimitate. Primul lucru care va fi negociat este soarta oamenilor. În cazul nostru, soarta românilor care muncesc şi trăiesc în Marea Britanie. Pentru noi este foarte important ca negocierea să se facă la modul cel mai serios, să se facă repede şi să fie o negociere exhaustivă, adică să se discute şi să se clarifice toate aspectele. Nu numai reşedinţă, loc de muncă, ci inclusiv lucruri precum este pensia pentru că sunt în Europa milioane de oameni care s-au bazat că-şi pot stabili reşedinţa oriunde în Uniune”, a declarat preşedintele Iohannis.

În ceea ce priveşte modul în care vor avea loc negocierile, Klaus Iohannis a declarat: „Ceea ce am propus noi şi alţii a fost acea secvenţiere, adică la început se negociază partea de ieşire a Marii Britanii din Uniune şi, numai după ce se face un progres semnificativ în aceste negocieri, se trece la partea a doua care poate stabili, în mare, cum ne imaginăm o viitoare colaborare între UE şi Marea Britanie după Brexit-ul care se va produce efectiv la începutul lui 2019”.

Decizii adoptate în mai puţin de 15 minute
Liderii statelor Uniunii Europene s-au reunit sâmbătă la Bruxelles în cadrul unui summit la care Marea Britanie nu a participat pentru a adopta principiile directoare privind negocierile legate de ieşirea acestei ţări din blocul comunitar (Brexit).

Şi chiar dacă de multe ori au existat divergenţe între ei pe diverse teme, liniile directoare privind negocierea Brexitului au fost adoptate „în unanimitate“, după cum a anunţat rapid pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat pe aceeaşi reţea de socializare că acestea au fost adoptate „în mai puţin de 15 minute“, făcând şi el referire la „unitatea“ celor 27 de state membre.

Conform acestor linii directoare, negocierile se vor desfăşura în etape. Concret, dacă este înregistrat un „progres suficient“ în negocierea unei „retrageri ordonate“ din blocul comunitar în prima fază a discuţiilor care vor începe probabil în iunie, atunci ţările europene ar putea să lanseze discuţii despre cum ar putea să arate o relaţie comercială viitoare între Bruxelles şi Londra.

Acesta este un compromis important între liderii UE care au afirmat că nu doresc astfel de discuţii până la finalizarea acordului privind Brexitul şi britanici, care cer începerea imediată a acestor negocieri, notează agenţia Reuters.

Dacă Tusk a afirmat într-o convorbire cu jurnaliştii că blocul comunitar poate să evalueze dacă progresul a fost „suficient“ chiar în toamnă, alţi oficiali au ţinut să menţioneze că decizia va fi una politică şi bazată pe o recomandare de la Michel Barnier, negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit. Iar această recomandare va depinde de progresul înregistrat în discuţiile referitoare la contribuţiile Marii Britanii la bugetul UE şi cu privire la soarta celor trei milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în prezent în Marea Britanie. De altfel, soluţionarea drepturilor acestora, precum şi ale britanicilor din statele UE va fi prioritară.

Astfel, în textul aprobat se menţionează că ambele părţi trebuie să convină asupra unor „garanţii reciproce pentru a proteja statutul şi drepturile“ ce derivă din legislaţia europeană. Asemenea „garanţii trebuie să fie efective, nediscriminatorii şi complete, incluzând dreptul de a dobândi rezidenţă permanente după o perioadă de şedere legală de cinci ani“, notează „The Telegraph“.