Tensiuni PSD-UDMR. Uniunea nu a vrut să susțină un proiect al social-democraților, adoptat la mustață de Cameră
0Adoptarea proiectului de lege care reglementează statutul asistentului judecătorului a generat tensiuni între PSD și UDMR, după ce membrii UDMR au refuzat să voteze proiectul de lege inițiat de șefa Comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol (PSD).
Inițiativa legislativă a fost adoptată la limită, întrucât membrii UDMR au refuzat să își ofere votul, fapt care l-a determinat pe șeful PSD să îl tragă la răspundere pe șeful deputaților UDMR, Csoma Botond, care a încercat să aplaneze situația.
Astfel, deputații au adoptat proiectul cu 93 de voturi „pentru” de la PSD. proiectul a fost votat de alți 54 de membri ai PNL, 14 membri ai minorităților naționale și un deputat neafiliat.
Deputatul UDMR, Csoma Botond, a confirmat într-o emisiune la Digi24 că a existat un dialog în plenul Camerei Dpeutaților, negând însă că ar fi vorba despre o ceartă. Totodată, deputatul a explicat că motivul pentru care UDMR nu votat proiectul de lege a fost acela că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe această inițiativă.
„Nu a fost o ceartă. Ciolacu m-a întrebat dacă mai avem sau nu Coaliție Eu i-am zis că nu știu să fi avut ă înțelegere în speță pe acest proiect. Nu am avut nicio miză politică”, a susținut deputatul.
De asemenea, privind propunerea înaintată în proiect, Csoma Botond a mai susținut că UDMR nu consideră oportună inițiativa în prezent. „Noi am zis că dacă vrem degrevarea situației (...) să angajăm mai mulți judecători. Noi știm de deficitul de judecători și procurori. Nu să plecăm de la ideea care e și la CCR, adică magistrații-asistenți. Nu a fost o disensiune de natură politică. Am zis că nu ar fi oportun, când vb de salariile profesorilor, când avem tensiuni, să mai creăm o nouă categorie de bugetari. Nu am avut o discuție în Coaliție pe acest proiect, Dacă era un acord, noi suntem oameni de cuvânt și eram și noi obligați să votăm. A fost un dialog între noi după votul din Camera Deputaților”, a mai susținut reprezentanttul UDMR.
Șeful PSD, Marcel Ciolacu, l-ar fi întrebat pe deputatul UDMR dacă mai au coaliție și i-ar fi spus că s-a convins că este majoritate în Parlament și fără membrii Uniunii.
Ce prevede proiectul
„Numărul de posturi de asistenţi ai judecătorului pentru fiecare curte de apel şi instanţele din circumscripţia acestora se stabileşte, în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti, de către ordonatorul principal de credite, cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Recrutarea asistenţilor judecătorului se face prin concurs organizat la nivelul curţilor de apel. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin regulament aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”, arată proiectul de lege inițiat de șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților.
De asemenea, potrivit inițiativei, „poate fi numită în funcţia de asistent al judecătorului persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu, este licenţiată în drept, nu are antecedente penale, cunoaşte limba română, este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei, se bucură de o bună reputaţie”.
Proiectul de lege prevede și organizarea unui concurs pentru ocuparea funcțiilor, candidații având probă scrisă și interviu.
„Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unei lucrări la disciplinele drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal. Candidaţii declaraţi admişi la proba scrisă susţin un interviu în faţa comisiei de examinare. Durata stagiului de formare iniţială este de două luni şi constă în pregătire teoretică şi practică, realizată în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”, mai arată sursa citată.
Proiectul de lege mai prevede că, pentru activitatea desfăşurată „asistenţii judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari, iar pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege asistenţii judecătorului beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de legislaţia asigurărilor sociale pentru personalul plătit din fonduri publice, spune iniţiativa legislativă”.
Inițiativa legislativă a fost adoptată de Camera Dpeutaților în calitate de prim for sesizat.