Stadiul „Proiectului de ţară ”al lui Iohannis, după 6 ani: o sinteză, neprezentată ca document oficial. Ce spun specialiștii

Șeful statului a vrut în urmă cu șase ani să pregătească un Proiect de țară. Sub patronajul președinției au fost purtate discuții, au fost dezbateri, însă nici în prezent nu există un document pentru proiectul de țară.

Președintele Klaus Iohannis, încă fără proiect de țară FOTO Presidency

În septembrie 2016, purtătoarea de cuvânt a Cotroceniului de la acea vreme, Mădălina Dobrovolschi, anunța că Administrația Prezidențială înființează o comisie pentru elaborarea unui proiect de ţară, din care să facă parte atât specialiști din spațiul public, cât și reprezentanți ai partidelor cu reprezentare parlamentară. Scopul inițial era ca până la jumătatea lui 2017, deci după ce treceau alegerile parlamentare din 2016, președinția să prezinte concluziile dezbaterilor.

„Această comisie nu va face o listă de măsuri, nu va fi o strategie, va fi un document politic. Vor fi trasate nişte obiective, nişte ţinte clare, care să arate cum trebuie să se dezvolte România (...) ce nivel de ambiţii vrem să avem ca membru UE, care este locul şi rolul nostru în UE”, afirma purtătoarea de cuvânt a lui Iohannis.

Timpul a trecut, iar de activitatea Comisiei Prezidențiale pentru „Proiectul de Țară” nu s-a mai știut aproape nimic. Inclusiv pe pagina online dedicată acesteia pe site-ul Administrației Prezidențiale, ultima întâlnire menționată este „a patra reuniune a Comisiei Prezidențiale privind Proiectul de Țară”, din 16 octombrie 2017. În detaliile despre reuniune, Administrația Prezidențială anunța că „Proiectul de țară este, în primul rând, un proiect al valorilor, întemeiat pe viziunea unei Românii europene, moderne și puternice. În acest context, consolidarea statului de drept și existența unei democrații autentice sunt premisele indispensabile pentru o Românie în care ierarhia valorilor să devină regula, și nu excepția”. Practic, nu era indicat niciun obiectiv clar de țară.

Activitate încheiată subit

Nu în ultimul rând, informația era că următoarea reuniune va fi în noiembrie 2017. Iar aici datele se bat cap în cap. Într-un răspuns dat de Administrația Prezidențială, la solicitarea „Adevărul”, pe tema comisiei prezidențiale, instituția publică preciza: „Comisia Prezidențială privind Proiectul de Țară a fost înființată pe 30 septembrie 2016, în urma deciziei Președintelui României. De la acel moment, au fost organizate șapte reuniuni ale plenului Comisiei, ultima ședință în acest format având loc în octombrie 2017”.

„Adevărul” a întrebat dacă există un draft sau anumite concluzii pentru un proiect de țară, dat fiind că instituția nu a mai prezentat nimic în anii următori. Răspunsul a fost că au existat niște concluzii, dar fără a putea fi puse într-un document oficial. „Ca urmare a reuniunilor Comisiei, a fost elaborat un material de sinteză privind contribuțiile grupurilor de lucru în legătură cu prioritățile și oportunitățile de dezvoltare ale României, însă fără a avea caracterul unui document oficial final. Unele concluzii ale analizelor și dezbaterilor din cadrul Comisiei au fost utilizate în pozițiile publice ale Președintelui României și ale Administrației Prezidențiale în domenii precum afacerile europene, economic și social, precum și în sfera altor politici publice”. 

Ce spun specialiștii

„Adevărul” a stat de vorbă și cu specialiști pe tema așa-zisului demers pentru proiectul de țară și a rezultatelor. „Toate demersurile au fost făcute din rațiuni de imagine. Trebuia să fie ceva care să iasă atunci, era și în context electoral. În mod normal trebuie pregătit un proiect de țară din primul mandat, ca în al doilea să fie concretizat. Însă, în general, guvernările din România nu au știut ce au vrut. Cu excepția unor obiective impuse – NATO, UE, nu există un real consens privind ce e de făcut și ce să facem pe viitor. În general, obiectivele pe termen lung, cu abordare strategică, nu există. Ele sună bine, le vânturăm puțin prin declarații pe la televizor apoi trecem la altceva”, a afirmat sociologul Alfred Bulai.

La rândul său, analistul politic Radu Magdin susține că șeful statului nu și-a dat silința să facă un mare proiect de care să fie legat numele său, dovadă și atitudinea față de proiectul de țară. „Proiectul de țară al președintelui Iohannis a rămas în aer pentru că leadershipul politic e marcat de mai multe elemente. Unele țin de tine ca personalitate politică. Unele țin de echipa pe care ți-o faci. Pentru leadership politic e nevoie de trei „v-”uri: voință, valori și viziune. Dacă poți lucra cu echipa pe zona de viziune, pachetul valoric și de voință ține de tine. Or, avansul unui proiect de țară ține de voința ca președinte, ca lider, de a lăsa o moștenire politică. Cred că cuvântul care definește cei opt ani ai președintelui Iohannis nu e nici voință, nici putință, ci mai degrabă nepăsare. Această indiferență are ca prizonier inclusiv proiectul de țară”, a explicat Magdin.

Referitor la îndeplinirea unor obiective de care să fie legat numele actualului presedinte, Bulai a afirmat: „Nu putem spune că Iohannis este autorul unui proiect mare. În primul mandat a mai fost opoziția la PSD. Și cam atât”.

Am rămas cu promisiunile

Și Radu Magdin a explicat faptul că președintele României nu a urmărit nici mesajele din principalele slogane, care au fost promisiuni: „România lucrului bine făcut”, „România Educată” și „România normală”. „Președintele a rămas în spațiul public prin trei slogane. Fiecare a fost oarecum o promisiune electorală sau între contexte electorale. Vorbim de „România lucrului bine făcut”. Care presupune totuși, lucruri făcute, dacă ne uităm la câte a făcut președintele și dacă a făcut bine. O promisiune inițială, mare parte nerespectată. Apoi, o promisiune de „Românie Educată”. Însă el, ca prim pedagog al țării, nu s-a implicat în dezbaterile din spațiul public, prefereând platitudinile. Apoi, „România normală”, unde noi ar fi trebuit să avem discuții, dezbateri în ceea ce privește planul de țară”, a punctat analistul politic.

Întrebat dacă mai este timp să vină cu un proiect major, Radu Magdin a precizat: „Nu mai este șansa pentru niciun proiect consistent al președinției. Pentru că nu există acest element de voință, care să facă să meargă lucrurile mai departe”, a conchis Magdin, subliniind că în acest moment nici șeful statului nu mai stă așa de bine în percepția publică.

Greu și cu „România Educată“

Proiectul „România Educată”, început în 2016, nu a fost nici el transpus în legislație, deși au trecut aproape șapte ani de la lansare. Legile Educației sunt încă în dezbatere în interiorul Coaliției, fiind așteptată o formă care să fie adoptată de Guvern, apoi trimisă Parlamentului, pentru cuvântul decisiv.