Sperietoarea anticipatelor, instrument de negociere politică, dar și pericol de instabilitate pe termen lung ANALIZĂ

0
Publicat:

Alegerile anticipate nu reprezintă doar un proces anevoios, ci și periculos, care s-ar întinde pe termen lung. Deocamdată, avertizarea cu chemarea la vot înainte de termen are loc doar în perspectiva nerealizării rotației premierilor.

Unele partide vorbesc de anticipate în caz de nerealizarea rocadei premierilor Inquam Photos
Unele partide vorbesc de anticipate în caz de nerealizarea rocadei premierilor Inquam Photos

În interiorul partidelor, în ultimele săptămâni, a tot circulat informația privind posibilitatea ajungerii la alegeri anticipate, dacă lucrurile nu decurg bine în ceea ce privește tranziția puterii de la Nicolae Ciucă spre premierul PSD, cel mai probabil Marcel Ciolacu. UDMR s-a pronunțat pentru anticipate și fără existența unei crize politice, în timp ce PSD a plusat că s-ar ajunge la acest lucru doar dacă PNL nu vrea să cedeze funcția de premier. Unul dintre cei mai vehemenți comunicatori ai mesajului a fost Paul Stănescu, secretar general al PSD, care la intervale de câteva săptămâni a tot transmis mesajul. După ce și el a vorbit de anticipate în ultima perioadă, Marcel Ciolacu a îndulcit discursul într-o intervenție de marți.

„Ca om politic, niciodată nu exclud nicio variantă. Ca om de stat, din punctul meu de vedere este exclus să avem anticipate, deoarece România are nevoie de stabilitate“, a afirmat Marcel Ciolacu, la Palatul Parlamentului. O clarificare a venit și de la vicepreședintele PSD, Gabriel Zetea, într-o intervenție la Antena 3: „Am discutat doar în contextul în care nu are loc rotativa“. Din informațiile „Adevărul“, acesta e doar primul scenariu. Celălalt ține cont de faptul că în interiorul Coaliției circulă ideea că, dacă ar fi anticipate, formațiunile Puterii ar avea rezultate mai bune față de alegerile la termen, pentru că s-ar eroda la guvernare până în decembrie 2024.

Procedură întinsă pe cel puțin cinci-șase luni

Klaus Iohannis le-a transmis ieri politicienilor că se va implica, dacă e cazul, pentru a nu fi instabilitate politică. „Complicat de ajuns acolo (n.r. – alegeri anticipate)“, a subliniat șeful statului înainte de formularea fermă: „Eu mă voi implica pentru a garanta stabilitatea țării“. Iar procedura până la anticipate e anevoioasă. Șeful statului poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului dacă în legislativ cad la vot două guverne, în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Apoi, urmează consultări între liderii politici parlamentari, iar de-abia după acest pas, Iohannis poate dizolva legislativul. Pasul final e organizarea alegerilor, dar la minimum 90 de zile de la decretul Guvernului demisionar de convocare a lor.

Prin urmare, în ipoteza că s-ar încerca în preajma rotativei declanșarea anticipatelor, procesul s-ar încheia cel mai devreme în decembrie. Până în decembrie am avea un guvern demis (interimar) care ar trebui să gestioneze reforma pensiilor speciale, a pensiilor publice, a salarizării, dosarul Schengen, iar din toamnă revine problema prețurilor din zona energiei. Practic, o avalanșă de reforme și decizii, gestionate de un guvern interimar.

Ce spun specialiștii

Specialiștii dezmint posibilitatea organizării de anticipate, arătând cât de dificilă e crearea condițiilor necesare. Politologul George Jiglău a explicat pentru „Adevărul“ că anticipatele sunt o variantă care se vehiculează periodic, menţionând că niciodată nu a putut să fie dusă la capăt. „Știm cu toții că este foarte greu și, în al doilea rând, sigur că este și o chestiune de oportunitate politică (...) Putem înțelege de ce din punct de vedere politic are sens genul acesta de raționament, deși este discutabil, nu este momentul cel mai bun nici pentru PSD, nici pentru PNL“, a afirmat politologul, amintind de episodul de dinaintea izbucnirii pandemiei, când liberalii susțineau organizarea alegerilor anticipate. „Ar fi practic un scenariu oarecum caraghios, în care cineva trebuie să fie desemnat prim-ministru de către președinte, care știe că o face doar de formă, să formeze un Guvern cu niște miniștri care sunt acolo de formă și care se duc la niște audieri în Parlament de formă, se dă un vot negativ de formă“, a completat Jiglău.

La rândul său, sociologul Vladimir Ionaș arată spre anticipate ca instrument de negociere politică. „Sunt folosite de partidele politice ca mijloc de negociere. Fiecare partid își dorește la aceste negocieri din Coaliție să obțină cât mai mult și se folosește probabil în spațiul public ideea de anticipate ca un fel de sperietoare pentru celălalt partid atunci când negociezi, dar cred că inclusiv oamenii politici sunt conștienți de faptul că este imposibil să avem alegeri anticipate în România“, a explicat Vladimir Ionaș pentru „Adevărul“.

Totodată, sociologul a afirmat că ideea anticipatelor nu are susținere nici în electoratul partidelor aflate la guvernare. „Singurul electorat care ar susține probabil într-o oarecare măsură este electoratul USR. (…) Lăsând la o parte dorința cetățenilor, din punct de vedere legal, constituțional e imposibil ca în România să se poată face anticipate, mai ales că inclusiv președintele României mai degrabă se opune unei astfel de idei“, a completat Ionaș, care subliniază că nici parlamentarii nu ar fi deschiși la renunțarea mandatelor în unanimitate.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite