Siegfried Mureşan: Am reuşit să creştem prefinanţarea mecanismului de redresare de la 10% la 13%. România primeşte aproape un miliard de euro în plus
0
Europarlamentarul PNL SIegfried Mureşan, coraportor pentru Mecanismul European de Rezilienţă şi Redresare, a declarat luni că, alături de Dragoş Pîslaru (europarlamentar PLUS), a reuşit să crească prefinanţarea primită de statele membre de la 10%, cât era în proiectul iniţial, la 13%. Pentru România ar însemna o sumă de aproximativ 3.95 de miliarde de euro.
Siegfried Mureşan a explicat că deşi Comisia Europeană dorise ca banii să meargă în două direcţii - spre digitalizare şi mediu, în cele din urmă s-au stabilit şase criterii principale: Protecţia mediului, digitalizare, competitivitate şi coeziune economică, coeziune socială, rezilienţă instituţională şi fonduri pentru tineret.
Eurodeputatul a relatat că singura condiţie asupra folosirii fondurilor este ca acestea să nu pericliteze securitatea cibernetică a Uniunii Europene.
„Am reuşit să obţinem o creştere a prefinanţării de la 10% la 13%. De îndată ce planul de PNRR va fi aprobat, România va primi 3,95 miliarde de euro în loc de 3.04. Aproape patru miliarde. „Cu cât economia e mai puternică cu atât putem să facem faţă unei crize viitoare. De aceea fondurile sunt pentru investiţii iar finanţarea cheltuielilor curente nu e permisă. Am văzut la guverne socialiste din alte ţări cum ar încerca să teleghideze banii către cheltuieli sociale. Acestea nu sunt eligibile. Dar priorităţile guvernului sunt în concordanţă cu priorităţile UE. Am mai decis ca fondurile europene să nu poată fi folosite într-un mod în care să fie periclitată securitatea cibernetică”, a explicat Siegfried Mureşan.
De partea cealaltă, Dragoş Pîslaru a apreciat că modul în care acesta a colaborat alături de Siegfried Mureşan în rolul de raportori ar trebui să fie reflectat şi în politica internă din România.
„Modul în care am colaborat cu Siegfried, doi români raportori. E un lucru istoric să fii pe un asemenea dosar şi să ai doi români raportori. Şi faptul că am lucrat cot la cot, că din prima zi ne-am înţeles, aş crede că e grăitor şi pentru ce aşteptări aş avea eu pentru politica românească. Fiecare din noi am avut o amprentă personală. Cred că scriem o pagină în istoria politicii europene legată de România în modul în care ancorăm axele”, a relatat Dragoş Pîslaru.
Eurodeputatul PNL a mai afirmat că priorităţile PNRR ar trebui să fie repararea lucrurilor care nu s-au făcut în ultimii 30 de ani în România şi ambiţia ca ţara noastră să nu rămână în urmă la nivel european în privinţa unor domenii cheie.
„E important să explicăm că planul naţional de rezilienţă are două compontente importante. Prima e de a repara ce nu s-a reparat 30 de ani de zile. Autostrăzi, căi ferate, să vedem cum investim în repararea şcolilor, a spitalelor, lucruri care ţin de baza de dezvoltare a ţării. Româna într-adevăr are nevoie să deschidă un şantier mai mare decât acum. Al doilea lucru major pe care ar trebui să-l vedem e ambiţia. Ideea ca România să nu prindă întotdeauna din urmă. Să poată ca pe zona legată de educaţie, sănătate nu doar să pună veceuri în şcoli şi să nu explodeze spitale, dar să investească în digitalizare. Poate mai important decât oricând, să vorbim despre reforme. Nu discutăm despre un automat bancar ci de a proiecta nişte investiţii. România are o şansă enormă să iasă întărită din această criză. Suntem într-un moment fast al istoriei României”, a adăugat Pîslaru.
Condiţionarea PNRR de statul de drept
Mai departe, Siegfried Mureşan a explicat că orice periclitare a independenţei justiţiei şi a combaterii corupţiei poate duce la pierderea fondurilor europene.
„Avem de la 1 ianuarie 2021 o legislaţie europeană, un regulament care prevede corelarea tuturor fondurilor europene de statul de drept. Acest regulament se aplică în egală măsură atât bugetului tradiţional al Uniunii Europene, cât şi acestui Mecanism de redresare şi rezilienţă. Orice atac al unui guvern al unui stat membru al Uniunii Europene la adresa statului de drept, orice periclitare a independenţei justiţiei, a combaterii corupţiei poate duce la pierderi de fondurilor europene”, a declarat Mureşan într-o conferinţă de presă organizată de Biroul Parlamentului European în România.
Mureşan a spus că nu este îngrijjorat în privinţa României că ar putea ajunge în această situaţie, amintind că Guvernul şi preşedintele Iohannis au sprijinit, atunci când au avut loc negocierile, condiţionarea privind respectarea statului de drept.
„Acestei corelări nu s-ar opune decât oameni politici care au de gând să atace statul de drept, e bine că, în momentul de faţă, în România avem un guvern ataşat statuli de drept”, a declarat Siegfried Mureşan.
Europarlamentul PNL a adăugat că planurile finanţate prin noul Mecanism european vor fi monitorizate la nivelul Parlamentului European pentru a se asigura că banii sunt folosiţi conform regulilor.
Parlamentul European a aprobat săptămâna trecută Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19.
Prin Mecanism, se pun la dispoziţia statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei.
Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă.
România are la dispoziţie 30,5 miliarde de euro.
Se încarcă comentariile...
