„SAFE nu oferă cadouri, ci credite”. Vasile Dîncu explică condițiile programului european de 16,6 miliarde de euro pentru Apărare

România ar putea beneficia de 16,6 miliarde de euro prin programul european SAFE – Security Action for Europe –, însă fondurile nu reprezintă granturi, ci împrumuturi avantajoase, atrage atenția Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO și fost ministru al Apărării. Într-un editorial publicat de DefenseRomania, Dîncu avertizează că banii vin cu condiții stricte și că România trebuie să își reactiveze industria națională de apărare.

SAFE impune achiziții comune la nivel european și limitează contractele pe termen lung cu SUA.

Potrivit lui Dîncu, SAFE impune achiziții comune la nivel european și limitează contractele pe termen lung cu parteneri tradiționali precum SUA sau Israel.

+„În ultimele zile am auzit doar declarații entuziaste: România primește miliarde prin SAFE. Dar adevărul este simplu – SAFE nu oferă cadouri, ci credite, iar acestea trebuie rambursate”, subliniază fostul ministru.

Guvernul este obligat să depună până la 30 noiembrie 2025 un plan național de investiții în apărare, care să detalieze echipamentele vizate, sursele de achiziție, ritmul implementării și garanțiile oferite. Dacă planul nu este credibil, Comisia Europeană îl poate respinge, iar fondurile riscă să rămână doar pe hârtie.

Achiziții europene și implicarea României în proiecte majore

Fondurile SAFE vor putea fi folosite exclusiv pentru achiziții din industria europeană de apărare. Doar până în mai 2026 se mai pot accepta contracte naționale, cu condiția ca beneficiile să fie împărțite cu alte state. România va fi astfel obligată să participe la programe majore, precum tancul european comun, dronele MALE, producția de muniție de artilerie sau sisteme antiaeriene și antirachetă.

Programul include și componenta „cu, în și pentru Ucraina”, ceea ce ar putea transforma România într-un hub logistic și industrial pentru sprijinul acordat Kievului. Împrumuturile vor fi acordate în tranșe, cu verificări stricte, iar respectarea regulilor fiscale europene este obligatorie. Orice derapaj bugetar ar putea bloca finanțarea.

SAFE – o șansă pentru industria românească

Dîncu subliniază că România trebuie să trateze SAFE ca pe un colac de salvare, nu doar ca pe un plus financiar. Spre deosebire de țări precum Germania sau Olanda, care au refuzat SAFE deoarece se pot împrumuta mai ieftin direct de pe piețele internaționale, România nu are această alternativă. În timp ce Polonia folosește SAFE pentru a accelera investiții masive în apărare, România trebuie să profite de program pentru a-și moderniza armata și a salva industria națională de apărare.

Direcții propuse pentru succes

Vasile Dîncu propune mai multe direcții pentru implementarea eficientă a programului:

• Crearea unui task-force interministerial sub coordonarea Guvernului, cu participarea MApN, Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor și a industriei de apărare;
• Elaborarea unui plan de investiții în apărare 2025–2030, integrat în strategia de înzestrare a armatei, care să combine achizițiile urgente (muniție, drone, sisteme C4ISR) cu investiții în infrastructură industrială și cercetare;
• Implicarea industriei naționale în proiecte europene comune și parteneriate public-private cu companii precum Airbus, Rheinmetall sau Leonardo;
• Dezvoltarea unor proiecte comune cu industria ucraineană, mai ales în domenii precum drone, artilerie și securitate cibernetică.

Un test major pentru guvernare

În concluzie, Dîncu avertizează că SAFE nu este un cadou, ci un test major pentru guvernare. România are oportunitatea să își modernizeze armata și să devină un actor important în apărarea europeană, dar succesul depinde de capacitatea administrației de a livra rapid un plan coerent și realist, în condițiile unor reguli stricte și a unei datorii publice în creștere.