România, ţara cu doi preşedinţi

Dorinţa lui Crin Antonescu de a ajunge mai repede la Cotroceni poate duce la situaţia în care vom avea doi şefi de stat timp de şase luni

USL vrea devansarea alegerilor prezidenţiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2014, dar Uniunea Social-Liberală doreşte organizarea acestora în mai sau iunie 2014, simultan cu cele europarlamentare.

Premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, i-au propus această variantă preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a venit cu o contrapropunere: alegeri simultane prezidenţiale şi parlamentare. Negocierile dintre cei trei lideri politici s-au purtat marţi seara, în biroul de la Senat al lui Crin Antonescu. Întâlnirea a avut loc la propunerea preşedintelui Traian Băsescu, pentru a discuta despre raportul MCV şi despre criteriile de alegere a şefilor Parchetului General şi DNA.

EXPLICAŢIILE USL

Premierul Victor Ponta a susţinut că, în acest fel,  s-ar evita situaţia în care România s-ar afla în perioadă electorală pe parcursul unui an întreg.

„Ori să avem un al doilea mandat redus cu câteva luni, ori să avem un sistem în care să ai alegerile odată cu Parlamentul European şi noul preşedinte să intre în mandat, la expirarea mandatului preşedintelui“, a explicat Ponta. Liderul liberal, Crin Antonescu, a susţinut aceeaşi variantă. „Dacă s-ar putea să facem aceste alegeri împreună, adică în primăvară, urmând fie ca preşedintele să renunţe la restul de mandat, deci cele câteva luni, fie să intre în vigoare mandatul câştigat de viitorul preşedinte, de câştigătorul alegerilor prezidenţiale, în noiembrie, atunci când expiră al doilea mandat al domnului Băsescu“, a declarat Antonescu. El a sugerat că, dacă refuză înţelegerea, Traian Băsescu poate fi suspendat din nou:. „Nu ştiu dacă e necesar un acord. Dacă se găsesc pârghiile constituţionale, lucrurile pot fi impuse“.  

Preşedintele Traian Băsescu a pus, însă, o condiţie greu de acceptat pentru USL. El a susţinut că soluţia o reprezintă „demisia simultană a preşedintelui şi a Parlamentului“, după revizuirea Constituţiei, în spiritul referendumului din 2009 privind trecerea la Parlamentul unicameral cu maximum 300 de membri. „Mi-aş depune şi mâine mandatul împreună cu cei 588 de parlamentari“, a comentat Băsescu.
Şeful statului a ironizat şi ideea ca preşedintele ales în mai să preia mandatul mai târziu. „Ce faci cu preşedintele ales în luna mai?  Îi dai un cerc cu care să dea rotocoale în jurul Cotroceniului“, a comentat Băsescu.

MIZELE LUI CRIN ANTONESCU

Comasarea celor două alegeri l-ar avantaja, în special, pe liderul PNL Crin Antonescu care este, la ora actuală, candidatul USL la alegerile prezidenţiale. Dacă alegerile prezidenţiale ar avea loc cu şase luni mai devreme, candidatul USL ar putea profita, încă, de valul de popularitate deţinut de alianţă şi care s-ar putea să scadă până la sfârşitul lui 2014. În plus, între PSD şi PNL au apărut primele tensiuni, iar grăbirea prezidenţialelor ar evita situaţia în care social-democraţii şi-ar găsi un alt candidat.
Pe de altă parte, dacă prezidenţialele au loc simultan cu europarlamentarele, Antonescu şi-ar asigura sprijinul unui PSD aflat, oricum, în campanie pentru propriii candidaţi. Dacă prezidenţialele ar fi separate, iar PSD nu ar avea candidat propriu, mobilizarea social-democraţilor ar putea fi scăzută. ;

Cum se poate ajunge la prezidenţiale anticipate

Organizarea alegerilor prezidenţiale în vara lui 2014 este posibilă legal, fie prin demisia şefului statului, modificarea legii alegerii preşedintelui în sensul devansării scrutinului,  fie printr-o nouă suspendare urmată de demitere. „Adevărul“ a analizat cum s-ar putea materializa fiecare dintre variante.

DEMISIA PREŞEDINTELUI

Ar fi varianta cea mai simplu de pus în practică, fără obstacole de natură juridică. După ce şeful statului îşi dă demisia, Guvernul are un termen maxim de trei luni în care trebuie să organizeze alegerile prezidenţiale anticipate.

Însă, preşedintele Traian Băsescu a pus, ieri, USL o condiţie greu de realizat: demisia simultană a celor 588 de parlamentari. Este greu de crezut că parlamentarii, inclusiv cei ai USL,  ar fi dispuşi să investească din nou bani într-o campanie electorală şi să îşi rişte mandatele proaspăt obţinute.

SCHIMBAREA LEGII

Potrivit Constituţiei, mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului, iar preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales. Traian Băsescu a intrat în funcţia celui de-al doilea mandat pe 21 decembrie 2009, când a depus jurământul în faţa Parlamentului.
Legea alegerii preşedintelui, 370/2004, stipulează că alegerile prezidenţiale au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte.
Printr-o simplă modificare a acestei legi organice se poate stabili că alegerile pot avea loc cu mai multe luni înainte de expirarea mandatului preşedintelui în funcţie, urmând ca preşedintele ales să devină preşedinte cu puteri depline după 21 decembrie 2014. Această variantă are, însă, dezavantajul că modificarea legislativă ar trece prin filtrul Curţii Constituţionale, care o poate respinge.

DEMITEREA PREŞEDINTELUI

USL poate declanşa cea de-a treia operaţiune de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, după cele din 2007 şi 2012.

În Parlament, unde USL are o majoritate de două treimi, suspendarea ar fi aprobată fără probleme. Însă, paşii următori vor fi mai dificili. În primul rând, Curtea Constituţională are dreptul de a judeca hotărârile Parlamentului, inclusiv cele privind suspendarea.
Mai mult, tot Curtea Constituţională a decis, în vara anului trecut, că un referendum pentru demiterea preşedintelui este valabil doar cu condiţia existenţiei unui cvorum de jumătate plus unu din numărul alegătorilor. USL nu a reuşit să atingă acest cvorum în iulie 2012 şi ar putea să aibă, din nou, dificultăţi. ;

PRECEDENT

Curtea Constituţională a respins, în februarie 2012,  comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. La vremea respectivă, proiectul fusese votat de majoritatea PDL-UNPR-UDMR din Parlament, iar contestaţia a fost depusă de USL.