România nu a absorbit nici măcar jumătate din banii europeni alocaţi în ultimii 7 ani. Ce sumă e prevăzută în noul buget
0Ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloş a vorbit la „Adevărul Live” despre rata de absorbţie a fondurilor UE de către România, concluzionând că pe exerciţiul financiar care se încheie în 2020 ţara noastră nu a abosbit nici jumătate din totalul pe care ar fi putut. În ce priveşte următorul exerciţiu, ministrul a afirmat că UE a alocat mai puţini bani pe partea de infrastructură, întrucât restul Uniunii a depăşit problema autostrăzilor.
Adevărul: În exerciţiul financiar 2014 - 2020 câţi bani putea să absoarbă România şi cât a absorbit?
Marcel Boloş: Avem un buget pe politica de coeziune de 22 de mld de euro. Bugetul total cu politic agricolă e de 42 de mld de euro. În prezent avem 15 mld de euro pe care erau la data de 4 noiembrie când am preluat mandatul. De atunci în trei luni am depus la Comisie 3,1 mld de euro declaraţii de cheltuieli.
Aţi moştenit de la celelalte guverne sau a fost iniţiativa dvs?
Au fost cheltuieli pe care le-am contablizat şi adunat din teren pentru lucrările care s-au executat. E greu de spus dacă sunt moştenite, dar sunt cheltuieli pe care le-am inventariat şi le-am transmis la Comisie. În cele trei luni am avut o misiune foarte grea de a închide anul financiar şi cifrele vorbesc de la sine. Aveam de realizat la sfârşitul anului 600 de milioane de euro. Am realizat 1 mld 25 de milioane de euro. Suntem pe plus. Sper să putem ţine acest trend. În ianuarie am depus din nou declaraţie de cheltuială în valoare de 120 de milioane de euro. A fost o lună foarte bună fiind o lună în care nu se lucrează pe şantiere. 2,8 mld de euro e ţinta pe care ne-am asumat-o pentru finalul anului în care Româna să nu piardă nici un euro.
Deci asta ar însemna cam 6 mld de euro pe care vi le propuneţi să le absorbiţi în perioada dvs de mandat până în decembrie 2020.
Da. Dacă se va termina mandautul mai repede acest lucru nu este controlabil.
Dar chiar şi aşa, rezultă o sumă de peste 20 mld de euro, adică nici măcar jumătate din totalul pe care România l-ar fi putut absorbi.
Care e rezultatul faptului că în perioada de programare 2014 - 2020 România a pornit foarte greu la drum. Întârzile de la începutul perioadei de programare. Dacă vă aduceţi aminte la început în 2016 vorbeam de acreditările autorităţilor de management şi am început timid din 2017. Deci un decalaj de 3 ani întârziere. Lucrul acesta România nu mai are voie să-l repete pentru că în următoare perioadă de programare 2021 - 2027 ar trebui să începem cu proiecte. De aceea, negocierile cu Comisia pe care acum le facem, şi nu le-am început anul viitor, tocmai din acest motiv. Tocmai ca la începutul perioadei de programare să fim cu un T0 care să aducă proiecte şi să nu discutăm atunci de negocieri de programe operaţionale şi pregătirea pe care trebuie să o facem înainte pentru ca să putem accesa banii europeni.
Pe viitorul exerciţiu financiar câţi bani avem?
30,56 mld euro este propunerea care a înaintat-o Comisia către Parlament. Din aceşti bani 17,4 mld de euro sunt pe fonduri europene de dezvoltare regională, 8,3 mld euro sunt pe fondul social european şi mai avem 4,4 mld de euro pe fondul de coeziune. Vestea mai puţin bună este că avem un buget mai mic pe partea de infrastructură şi vestea mai puţin bună e că viziunea UE merge spre cercetare, resurse umane. România încă este în zona în care se zbate pentru a-şi rezolva problemele de infrastructură. În Europa de Est suntem printre ultimii care încă mai lucrăm la km de autostradă. Ceilalţi se gândesc cum să meargă înainte pe zona de cercetare şi resurse umane.
De aici noi a trebuie ca, şi aici domnul premier şi domnul preşedinte participă zilele astea la negocierile pentru cadrul financiar multianul şi a trebuit să gândim un sistem de măsuri care să permită flexibilizarea fondurilor care sunt alocate României pentru ca să fructificăm la maxim partea de fonduri pe care le avem pe zona de infrastructură. În momentul de faţă vă dau un singur exemplu, pe zona de resurse umane avem alocaţi cei 8,3 mld de euro. Imens, dar dacă adăugăm confinanţarea se fac 10 mld de euro, în timp ce la infrastructură avem 4,4 mld de euro. Deci discrepanţa este foarte mare. Noi prin măsurile pe care le-am propus pentru cadrul financiar multianual am încercat să reuşim să ne aducem bani către fondul de coeziune astfel înccât în următorii şapte ani să recuperăm declajele pe care le avem în zona proiectelor de infrastructură.