România, în căutarea unui plan de țară: „Niciunul nu reușește să depășească ciclurile electorale”

Nicușor Dan a semnalat absența unui plan de țară coerent. Dar ce presupune, concret, un astfel de plan? Cum se conturează și care sunt pașii necesari pentru implementare? Analiștii atrag atenția că, deși politicienii invocă frecvent ideea unui plan de țară, aceasta rămâne adesea un simplu slogan de campanie. Un plan real implică, în primul rând, consens politic și social, urmat de o voință politică solidă, care să depășească limitele impuse de ciclurile electorale.

Șeful statului admite că România nu are momentan un plan de țară FOTO AFP / Arhivă

„România nu are un plan de ţară în momentul ăsta. Deşi există bună intenţie în multe zone din administraţia publică din România, nu vedem o emergenţă de reformă, de la nivelele medii şi de jos ale administraţiei”, afirmă președintele Nicușor Dan. Nevoia României poate fi rezolvată cu mediul privat, mai spune președintele. Planul de țară este însă un scop mai greu de realizat într-o coaliție multicoloră, în care măsurile propuse de partide se bat cap în cap.

În ultimele luni, au apărut numeroase contradicții majore legate de reformele pe care actualul Executiv — format din PNL, PSD, USR, UDMR și reprezentanții minorităților — ar trebui să le aplice pentru a reduce cheltuielile statului și a îmbunătăți colectarea la bugetul național.

Între cele mai recente, încă nerezolvate se regăsesc tăierile de 10% din administrația publică propuse de premierul Ilie Bolojan și eliminarea plafonării la produsele de bază pe care partidele ar fi căzut de acord anterior. La capătul celălalt, PSD vrea să „corecteze” măsuri luate recent de Guvern, precum eliminarea unor facilități fiscale din pachetul II, dar și prelungirea plafonării, prin legi aduse în Parlament.  

Analiștii politici subliniază că într-un plan de țară politicienii ar trebui să se concentreze în special pe apartenența României la organizațiile internaționale din care face parte, spre exemplu Uniunea Europeană sau NATO, precum și pe cele la care își dorește să adere, cum este cazul OCDE.   

Nu-și face un favor cu faptul că face afirmația asta fără să o elaboreze suficient de bine și relativ repede - George Jiglău, politolog

Politologul George Jiglău punctează că în contextul actual nu putem vorbi despre o strategie mai ales la nivelul Guvernului, care este în momentan prins în măsurile fiscal-bugetare: 

„Guvernul în momentul ăsta și-a asumat niște măsuri, niște reforme, care să ne stabilizeze din punct de vedere bugetar. Deci pe termen scurt. Automat fiind vorba de un termen scurt, nu putem să vorbim despre strategie. Că strategia din oficiu are un sens care se referă la termenul lung. Mai degrabă, în interpretarea mea legat de cum se poziționează guvernul și premierul Bolojan este că avem nevoie de aceste măsuri pe termen scurt, ca apoi să avem luxul ca să gândim pe termen mai lung. Problema e că pe termen scurt trebuie luate tot amalganul ăsta de măsuri”, explică pentru „Adevărul” politologul George Jiglău.

Politologul explică totodată că proiectul de țară trebuie să plece de la președinte, care are toate pârghiile necesare pentru a-l trasa. „Programul electoral al candidatului care este ales și ajunge să devină președinte este în sine un fel de proiect de țară și așa ar trebui să funcționeze. Poate că aici Nicușor Dan nu-și face un favor cu faptul că face afirmația asta fără să o elaboreze suficient de bine și relativ repede, pentru că e ca și cum ideile din campanie au rămas acolo în campanie și acum vorbim despre altceva”, punctează politologul George Jiglău, subliniind totodată că „președintele are pârghiile necesare să lanseze orice fel de mare conversație națională își dorește, în așa fel încât să pună niște carne pe oasele acestui proiect de țară”.

„A fi parte din NATO și din UE deja reprezintă un proiect de țară care trebuie implementat. Se tot adaptează în funcție de vremurile pe care le trăim”, mai punctează politologul.

De ce are nevoie un plan de țară

Profesorul Radu Carp subliniază că un plan de țară are nevoie și de voință politică, însă politicienii nu pot fi cei care analizează direcțiile de acțiune.

„Au fost atâtea planuri care nu s-au concretizat. Eu îmi aduc aminte că în timpul lui Traian Băsescu s-au făcut mai multe comisii care au examinat regimul politic și care au făcut mai multe recomandări, dar nu prea s-au pus în aplicare. Adică degeaba avem soluții la probleme dacă clasa politică nu dorește să ne pună în aplicare.

Ca să avem un plan de țară, în primul rând trebuie să avem o agenție. Ceea ce lipsește în momentul de față este total blocat. O agenție pentru strategii guvernamentale. Nu apare din senin un asemenea plan și nu putem așa să spunem intuitiv ce ar trebui să fie. O agenție care să lucreze pe bază de proiecte, să facă licitații de proiecte către universități, către institute și în care să ceară punctul de vedere. Care ar trebui să fie prioritățile României. Ori noi nu avem mecanismul ăsta care în alte țări există. Oamenii politici au competențe limitate și e normal să fie așa. Competența lor este politică. Nu putem pretinde să dea niște viziuni”, explică profesorul Radu Carp.

În contextul contradicțiilor din coaliție pe măsurile fiscal-bugetare, Radu Carp punctează că „e o mare problemă, pentru că deja se bat cap în cap două viziuni. O viziune de stânga care merge cu aceste plafonări pentru a proteja populația și o viziune mai liberală care spune că aceste plafonări n-au oprit prețurile, ci din contră, le-au dus și mai sus. Deci, aici este riscul unei guvernări multicolore, că, practic, până la urmă se ajunge la un compromis, dar fără a calcula exact care este efectul. De exemplu, eu nu am văzut nicio analiză care să spună că renunțarea la plafonare duce inflația la un anumit procent, o estimare care să fie asumată de Guvern. Sau, din contră, renunțarea la plafonare nu introduce inflație. Sau orice calcul care să ne plaseze într-o zonă cât de cât rațională. Deocamdată sunt doar argumente de poziționări politice”.

De ce nu are România un plan de țară

Președintele poate să fie unul dintre cei care promovează o astfel de idee, subliniază analistul Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, însă mai important de atât este faptul că un astfel de plan trebuie aplicat pe termen lung, dincolo de ciclul electoral.

„Ce ar însemna totuși un plan de țară? Ar însemna o strategie pe termen lung care ar trebui să obțină consensul societății astfel încât să fie continuată de la o guvernare la alta. Asta ar însemna un plan de țară. Nu îl pune la cale un președinte sau un guvern și după un ciclu electoral se schimbă pentru că vine alt guvern sau vine alt președinte. Sau mai devreme de un ciclu electoral, când se schimbă guvernare mai devreme.

De asta nu avem coerență, pentru că sunt tot felul de planuri, strategii avem cu nemiluita, dar niciuna dintre ele sau niciunul dintre aceste planuri nu reușește să depășească ciclurile electorale. Sunt abandonate și așa nu se termină ele într-un ciclu electoral. Deci ar trebui să fie câteva obiective acceptate de toate partidele sau de marea lor majoritate și de populație astfel încât să fie duse la bun sfârșit pe perioade mai lungi de mandat”, punctează Ion M. Ioniță.