Robert Cazanciuc, despre criticile lui Iohannis pentru PSD: De ce vrea să rămână în istorie ca Traian Băsescu 2? Nu-i vine deloc bine această haină
0
Preşedintele interimar al Senatului Robert Cazanciuc a vorbit marţi la Adevărul Live despre decizia CCR care oferă Parlamentului puterea de a stabili data alegerilor legislative, arătându-se în favoarea anulării alegerilor parlamentare. Acesta a vorbit şi despre atacurile din constante ale preşedintelui Klaus Iohannis faţă de PSD, întrebându-se „De ce vrea să rămână în istoria ca Traian Băsescu 2?”.
Adevărul: A apărut aseară motivarea CCR în urma legii adoptate de o majoritate strânsă în jurul PSD care prevede că Parlamentul, nu Guvernul stabileşte data alegerii. Care sunt planurile PSD? Să amâne alegerile sau să respecte propunera Guvernului?
Robert Cazanciuc: Dacă alegerile vor fi amânate nu vor fi amânate pentru că a spus CCR ci pentru că situaţia epidemiologică nu va permite. PSD a spus încă de la începutul anului, atunci când PNL voia cu orice preţ anticipate, când a fost organizat un puci constituţional, că pentur noi prioritatea reprezintă sănătatea românilor. CCR a spus foarte clar ieri. Parlamentul e principala autoritate legiutoare a ţării. Guvernul e secundar. Nu poate stabili când organizează alegerile parlamentare. E nefiresc să stabilească Guvernul pentru Parlament. Revenind, CCR a consfinţit ieri o realitate juridică clară.
Marcel Ciolacu declara că dacă România va ajunge la 4.000 de cazuri pe zi, alegerile trebuie să fie amânate. Iată că s-a ajuns aici. Mai pot avea loc alegeri?
În perspectiva noastră, lucrurile sunt clară. Dacă cresc cazurile până în decembrie, alegerile nu pot fi organizate. E o realitate care pune în pericol sănătatea populaţiei. S-a văzut o creştere explizivă a cazurilor de covid după alegerile locale şi începerea şcolii. Chestiunea cu şcoala e ceva nemaiîntâlnit în Europa. Guvernul a promis la începutul anului şcolar că tabletele sunt cumpărate deja. Ne-am trezit la începutul anului şcolar că nu avem acest sistem al învăţământului la distanţă. Nu mai crede nimeni ce spune Guvernul. Îşi permite Orban că INS nu emite la ordin datele care s-i convingă. Dacă am afi avut un dialog onest nu am fi ajuns nici să certăm INS-ul nici să certăm BOR că organizează la Iaşi o manifestare tradiţională. De aceea şi refuzul populaţiei de a urma măsurile.
Klaus Iohannis probabil va întoarce la reexaminare această lege prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor. Ce va face PSD? O va dezbate rapid în procedură de urgenţă şi o va trimite la Cotroceni?
Noi sperăm că preşedintele Iohannis nu se va juca cu sănătatea românilor şi să decidă cum este mai bine pentru români. Dacă legea va fi întoarsă, cu siguranţă parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă. Dar e o pierdere de timp. Preşedintele ar trebui să invite partidele parlamentare la Cotroceni şi să aibă o discuţie onestă, cu datele pe masă privind situaţia epidemiologică din România. Aici e vorba de viaţa românilor.
De ce PSD a ţinut ca în această lege să fie prevăzut faptul că data alegerilor parlamentare să fie stabilită de Parlament printr-o lege organică şi nu o lege ordinară, aşa cum a spus şi consiliul legislativ. La o lege organică aveţi nevoie de o majoritate de 50%+1.
Sunt chestiuni pe care Curtea le-a clarificat ieri. Ce se poate face în mandatului de patru ani şi ce se poate face înafara mandatului. De exemplu în afara mandatului nu se pot adopta legi organice. E o chestiune normativă.
Credeţi că alegerile vor fi pe 6 decembrie sau în martie?
În momentul de faţă nu cred că alegerile se pot organiza în siguranţă pe 6 decembrie.
Numele dvs e vehiculat pe lista Senatului în Bucureşti. Însă alte surse spun că nu prindeţi loc eligibil.
Voi merge cu echipa de Bucureşti, vom decide în perioada următoare. Am primit invitaţii din ţară de a merge şi a sprijini diferite organizaţii. O să decidem în perioada următoare unde e mai bine să lucrez. Dacă în ţară sunt colegi care vor să îmbine un anumit tip de expertiză locală, sunt bucuros să ajut orice organizaţie.
Am văzut că nume importante din PSD, Şerban Nicolae, Eugen Nicolicea, oameni care au lucrat la legile Justiţiei, nu mai prind locuri eligibile. Ce mesaj transmite PSD prin această decizie?
Listele PSD nu sunt definitivate. Ele vor reflecta mai multe principii. Unele s-au văzut la organizarea ultimului Congres. Conducerea partidului a fost structurată pe domenii de activitate şi regiuni. Listele PSD vor reflecta această împărţire pe domenii de activitate şi regiuni. Obiectivul nostru e să avem un program de guvernare şi oameni capabil să-l pună în practică. Aştept cu mare interes o dezbatere pe legile Justiţiei. O discuţie de organizare a sistemului judiciar este de făcut în perioada următoare.
După alegerile locale am văzut o alianţă între Pro România şi ALDE. Cât de mult va rupe acest proiect din voturile PSD?
Dacă electoratul pe care îl are domnul Tăriceanu e de stânga sau dreapta e de văzut.
Oricum, e puţin.
Şi la ALDE şi la Pro România, destul de puţin faţă de ce anticipau. Eu cred că electoratul acestei alianţe e mai degrabă de centru. Sunt mai degrabă afinităţi cu zona de stânga. Cred că şi ALDE şi Pro România pot să contureze un anumit tip de electorat care pare mai degrabă nehotărât. Şi aici lucrurile sunt volatile. În 2016 PSD a obţinut cele mai multe voturi în urban, nu rural. Eu cred că oamenii vor pune ştampila dincolo de o siglă sau doctrină, acolo unde vor avea încrederea că ceea ce spui se va întâmpla. Succesul în aceste alegeri îi vor avea acei care vor pune pe listă oameni pe care oamenii să vadă că-s oneşti. Oamenii s-au săturat de poveşti.
Dacă ne uităm pe cifrele de la locale vedem că ne îndreptăm către o majoritate de dreapta. Matematica e în favoarea PNL şi USR-PLUS. Credeţi că după parlamentare e posibil ca PSD alături de Pro România şi ALDE să mai strângă o majoritate?
Obiectivul PSD este de a convinge populaţia că are un program de guvernare pentru ca la final să aibă o viaţă mai bună. Ăsta e obiectivul PSD, ca oamenii să ducă o viaţă mai bună. Dacă PSD poate face acest lucru singur sau în alianţă, se discută după alegeri. Şi ALDE şi Pro România au venit de multe ori la masa negocierilor cu cifre mari. Că noi suntem 10%. S-a dovedit apoi că nu este aşa. Aşa s-a întâmplat şi cu partidele de dreapta. Lucrurile vor fi stabilite abia după alegeri. Preşedintele Iohannis din păcate iese constant din matca constituţională. Pentru mine e de neînţeles, ca analist politic, de ce preşedintele nu se ridică la funcţie. De ce vrea să coboare la această bătălie de pe Dâmboviţa în care Constituţia nu îl lasă. De ce vrea Iohannis să fie neapărat ca preşedintele Băsescu? Nu-i să deloc bine această haină. Românii când l-au ales pe Klaus Iohannis, nu l-au mai vrut pe Traian Băsescu. De ce vrea să rămână în istorie ca Traian Băsescu 2 în loc să rămână în istorie ca Klaus Iohannis care a încercat să aducă românii în jurul mesei. Dacă vă uitaţi pe articole din presă din perioada respectivă, ce spuneau mulţi români? Domle, haideţi să încercăm şi cu un neamţ. România a mai avut un neamţ care a reuşit să adune românii. Pe Carol. Nu ştiu dacă comparaţia e forţată sau nu. Dacă s-ar fi uitat în opinia publică ar fi văzut că foarte mulţi români s-au uitat la Klaus Iohannis ca la neamţul care vine aşezat, cuminte, nu să certe PSD-ul la fiecare apariţie publică. Adică nu să certe jumătate din populaţia României care are o opţiune politică, pentru că nu are aceeaşi opţiune politică ca dumneasa. Să cheme oamenii la Cotroceni şi să spună „măi oameni buni, eu sunt aici trăitor vremelnic. V-am chemat să vă dau o cafea şi o apă”. Apropo de pandemie în momentul de faţă. Decât să ieşi să cerţi PSD-ul, în condiţiile în care guvernul tău e la butoane de un an de zile. Guvernul tău pune în momentul de faţă la conducerea Oficiului pentru Combatarea Spălării Banilor un tip care-şi falsifică diploma. Acest oficiu e un fel de valiză nucleară. Are un buton roşu acolo care poate să blocheze orice tranzacţie din România în momentul de faţă dacă are o suspiciune. Fără să aibă neapărat dovezi. A ieşit să spună preşedintele Iohannis „domle, ce faceţi băieţi cu ţara asta?”. A convocat cumva CSAT-ul să facă o analiză? Nu. Iese din matca pe care i-a stabilit-o Constituţia.
Probabil din punct de vedere politic înţelegeţi de ce face preşedintele Iohannis acest lucru. Mai are doar patru ani de mandat şi are nevoie nu doar de un Guvern al său ci şi de o majoritate a sa. Timp de şase ani a fost această coabitare între preşedintele Iohannis şi diverse guverne, fie ele tehnicrate sau social-democrate.
Vi se pare în acest moment că preşedintele Iohannis nu ar putea să aibă un dialog cu preşedintele PSD Marcel Ciolacu? Marcel Cioalcu e un om al dialogului. Preşedintele Ciolacu chiar a făcut o ofertă politică zilele trecute de pact politic pentru România în această perioadă. A primit PSD răspuns de la cineva? Nu. E de neînţeles de ce aceşti oameni vor să aibă toată puterea puterea, când românii le-au arătat deja la aceste alegeri, ca şi la alte alegeri că nu vor să dea niciodată puterea în mâna unui singur om.
Deci în acest moment nu există niciun dialog între PSD şi Klaus Iohannis?
Există un dialog foarte sporadic pe anumite chestiuni punctuale, mai degrabă punctuale decât de fond. Dar nu e acel dialog pe care PSD l-a sperat atunci când PSD a dat votul de încredere Guvernului Orban. Am fost foarte criticaţi de propriul electorat că am dat un vot de încredere Guvernului Orban. Dar ce să facem? Să lăsăm ţara neguvernată când a spus foarte clar Klaus Iohannis „nu voi da acest Guvern unui om de la PSD”. Bine vreţi să daţi unui om de la PNL? E foarte bine. Şi a venit cu domnul Cîţu. Ce-a făcut domnul Cîţu când a aflat cu un sfert de oră că la votul final din Parlament va primi şi votul PSD? A dezertat pur şi simplu. A arătat că nu a fost interesat niciodată de buna guvernare, ci doar de forţarea alegerilro anticipat,e de a face un puci constituţional. Există în Europa mai multe guverne care au un dialog asumat public între putere şi opoziţie. Nu se ia nicio decizie până nu vine Guvernul şi discută cu liderii Opoziţiei. Am văzut zilele trecute o declaraţie, nici nu ştiam dacă să mă bucur sau nu. Spunea că „o să fac apel la spitale să nu mai interneze asimptomaticii”. Păi domnule ministru, domnule Orban, nu v-am spus noi când aţi venit cu legea pandemiei în Parlament şi am stat şase zile, 24 din 24, ca să facem legea aplicabilă, că nu e normal aşa? Că nu se poate să fim singura ţară din Europa care să internăm asimptomaticii. Ne spune domnul Tătaru azi că nu mai avem locuri în spitale. Păi v-am spus de acum şase luni de zile, oameni buni, că n-o să mai avem locuri în spitale şi că va fi un risc crescut de infecţie. Va fi un risc crescut pentru cei care au alte boli şi nu au unde să se trateze. E un exemplu clar de lipsă de dialog şi aroganţă. Aroganţă care se întâmplă şi la Iaşi. Dacă Guvernul ar fi avut un dialog onesc cu Biserica, dacă ar fi avut compasiune faţă de nevoile acelor oameni, ar fi găsit soluţii împreună cu Biserica să nu ajugem la tensiuni sociale, să nu punem în discuţie astăzi, la 30 de ani de la Revoluţie, libertatea religioasă.
Avem o ştire importantă de politică externă, Statele Unite îşi doresc să lege portul Constanţa de portul Gdansk printr-o autostradă. Cum vedeţi dvs. acest proiect?
M-am bucurat foarte tare când am văzut această informaţie, pentru că acest proiect a fost lansat încă din 2011. Eram secretar de stat la ministerul de Externe când am invitat zece ambasadori ai României în diverse state europene pentru a pune în discuţie un culoar de infrastructură la mijlocul Europei. Faceţi un exerciţiu. Luaţi harta Europei, trasaţi o linie în Portugalia şi o linie la Urali şi îndoiţi acea hartă. Dacă o să uniţi mijlocul hărţii o să vedeţi că în Nord şi în Sud o să aveţi două puncte. Gdansk şi Constanţa. În mod natural, fără ca noi să facem ceva. Aşa ne-a aşezat geografia, la mijlocul Europei, pe noi şi pe polonezi. Doi piloni puternici, doi parteneri puternici ai Statelor Unite în Europa. Dincolo de nevoia noastră de a lega Nortul şi Sudul, de a pune în valoarea portul Constanţa, de a crea o cale prin mijlocul Europei, noi avem un partener strategic cu Polonia, care are un conţinut ce poate fi imbunătăţit. Un asemenea parteneriat strategic între România şi Polonia, cu sprijinul partenerului american, poate pur şi simplu scoate cele două ţări în fruntea polului de dezvoltare economică. Are un potenţial uriaş. Există în momentul de faţă o cale de transport care coboară din Varşovia către sud prin Ungaria. Această rută directă Gransk - Constanţa vine prin Polonia, Ucraina, către România. Atinge zone care sunt locuite de români din Ucraina. Creează o relaţie directă între Suceava şi Cernăuţi. Pune în valoare o relaţie firească pe care România o are cu românii din afara ţării. Sunt convins că şi partenerul american şi partenerii europeni vor sprijini acest proiect ca un factor de echilibru şi dezvoltare în mijlocul Europei.
Se încarcă comentariile...
