Retrospectiva anului politic 2014. De la ruperea USL până la alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte
0Din perspectivă politică, 2014 a fost un an încărcat, presărat cu două rânduri de alegeri - europarlamentare şi prezidenţiale -, ruperea alianţei mamut USL, schimbări de Guverne şi obişnuitele scandaluri politice.
Anul 2014 a început sub semnul ruperii USL, alianţa dintre PSD şi PNL care a reuşit să adune în Parlament o majoritate record, de aproape 70%. În ianuarie 2014, Marian Petrache, şeful judeţului Ilfov, aflat în conflict direct cu Gabriela Firea, încearcă să dea o lecţie PSD şi face alianţă pe plan local cu PDL. „Sunt semnele unei căsnicii obişnuite, cum este cazul lui Victor Slav şi Bianca Drăguşanu“, comenta Liviu Dragnea alianţa PNL-PDL de la acea vreme. O lună mai târziu, în data de 25 februarie, alianţa dintre PSD şi PNL s-a rupt oficial, o dragoste care a durat exact trei luni şi trei săptămâni. „Ori părăsim Guvernul şi ne luăm destinul în propriile mâini, ori ne lăsăm călcaţi în piciaore de PSD“, a spus Crin Antonescu, preşedinte PNL la acea dată. Motivul pentru care liberalii au ieşit de la guvernare a fost că premierul Ponta s-a opus numirii lui Klaus Iohannis în funcţiile de ministru de Interne şi de vicepremier. În luna martie, PSD a înlocuit PNL cu UDMR şi a format un nou Guvern, alături de partidele-breloc UNPR şi PC, formaţiunea condusă din umbră de Dan Voiculescu rămânând la guvernare, chiar dacă, anterior, se afla într-o alianţă cu PNL.
În luna mai au fost programate alegerile europarlamentare, votul de antrenament pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. PSD a câştigat scrutinul european cu 37%, iar PNL a luat doar 15%, decontând astfel ieşirea de la guvernare. PDL, rămas fără mulţi parlamentari, trecuţi în barca Elenei Udrea, a luat 12%, iar PMP, partidul condus din umbră de Traian Băsescu şi de facto de Elena Udrea, a luat abia 6%, deşi înainte de alegeri liderii spuneau că vor obţine un scor de două cifre. Rezultatul slab al liberalilor a provocat, mai întâti, demisia lui Klaus Iohannis din funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului, apoi Crin Antonescu, forţat oarecum de împrejurări, a demisionat şi el. „Evident că la un rezultat de 15%, PNL nu poate fi mulţumit, e un rezultat sub aşteptările noastre. Aşa cum am anunţat în timpul campaniei electorale, neatingerea obiectivului stabilit pentru europarlamentare este un eşec pe care, ca preşedinte, mi-l asum“, a motivat Antonescu, care a rămas la conducerea PNL până la organizarea Congresului, în luna iunie.
Marele PNL
La finalul lunii mai, Crin Antonescu, în calitate de preşedinte interimar al PNL, şi Vasile Blaga, liderul PDL, pun pe hârtie un proiect de alianţă a dreptei pentru alegerile prezidenţiale. Urmează Congresul PNL, iar Klaus Iohannis este ales preşedinte, având un competitor slab: Ioan Ghişe. Negocierile dintre PNL şi PDL continuă sub forma unui proiect de fuziune, iar democrat-liberalii îl scot din cursa pentru Cotroceni pe Cătălin Predoiu şi îl votează drept candidat la alegerile prezidenţiale pe Klaus Iohannis. „Nu o să mă auziţi pe mine adresându-mă premierului decât cu <domnule>, chiar dacă suntem adversari. Reinventarea respectului în viaţa publică e esenţială. De aici pleacă respectul pentru instituţii, pentru cetăţean. Nu putem cere nimănui în lume să ne respecte dacă nu ne respectăm noi înşine“, spunea Iohannis în luna august.
Însă Iohannis nu avea să fie singurul canidat al dreptei. Pe de o parte, alianţa dintre PNL şi PDL, dar mai ales faptul că a fost momit de premierul Victor Ponta, au fost motivele care l-au determinat pe Călin Popescu Tăriceanu să plece din rândurile liberalilor, alături de alţi 20 de parlamentari, şi să formeze PLR.
O altă formaţiune de dreapta, PMP, partid moşit de Traian Băsescu, a organizat un simulacru de Congres în iunie 2014, în care Elena Udrea a fost aleasă preşedinte, învingându-l pe Daniel Funeriu, iar Cristian Diaconescu a fost desemnat candidat PMP la prezidenţiale. Lucrurile nu aveau să rămână bătute în cuie. Două luni mai târziu, Elena Udrea a fost votată de partid drept candidat la prezidenţiale, iar Cristian Diaconescu a demisionat din PMP, însă a rămas preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.
Luni, 22 septembrie, a fost ultima zi în care s-au putut depune candidaturi pentru Preşedinţia României. Pomelnicul final al candidaţilor a fost foarte diversificat: un candidat era şeful Guvernului (Victor Ponta), altul era liderul unei alianţe de dreapta (Klaus Iohannis), iar altul, tot din partea dreptei (Elena Udrea), era candidatul susţinut de preşedintele în funcţie Traian Băsescu. Acestora li s-au mai adăugat cinci candidaţi independenţi şi patru prezenţe execentrice, ca Vadim Tudor, Szilagyi Zsolt, Wiliam Brânză, Constantin Rotaru, Mirel Mircea Amariţei şi Dan Diaconescu.
După o campanie în care Victor Ponta a lansat tot felul de atacuri abjecte la adresa lui Klaus Iohannis, în data de 2 noiembrie a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Maşinăria de partid a PSD a funcţionat ca unsă, iar Ponta a obţinut 40%, un scor ce părea să-l facă preşedinte. În acest moment au intervenit în jocul electoral românii din diaspora. După ce, în primul tur, au stat la cozi ore întregi pentru a vota, Guvernul condus de Ponta nu a vrut să deschidă alte secţii de vot nici măcar în turul doi, ceea ce a generat revolta românilor din străinătate, dar şi a celor din ţară, care au ieşit masiv la urne şi au pus ştampila pe Iohannis. Astfel, în data de 16 noiembrie, Klaus Iohannis a devenit preşedintele României, după ce l-a învins la o diferenţă de un million de voturi pe Victor Ponta. Primul preşedinte al României, după aproape 50 de ani, al cărui nume nu se termină cu sufixul „escu“.
„O Românie scoasă din zona senzaţionalului“
Deşi a pierdut, Ponta a rămas în fruntea partidului şi a Guvernului, după ce i-a „executat“ pe marii săi rivali Mircea Geoană şi Marian Vanghelie. „Aceşti doi mari lideri, Victor Ponta şi Liviu Dragnea, nu v-ar veni să credeţi cum se păcălesc unul pe altul şi cum se mint unul pe altul. Domnul Victor Ponta crede că va scăpa de Dragnea, că va avea probleme penale, şi Dragnea crede că sala nu îl va mai vrea pe Ponta. Dar, pur şi simplu, se mint unul pe altul“, spunea, după şedinţă, Vanghelie.
Imediat după prezidenţiale, scrutin la care minoritatea maghiară a votat masiv cu Iohannis, UDMR a ieşit de la guvernare, astfel încât Ponta a cooptat în Guvern formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu, PLR, partid încă neînregistrat la tribunal. Au rămas, de asemenea, UNPR şi PC. În 21 decembrie, Klaus Iohannis a depus jurământul de credinţă în Parlament, devenind astfel cel de-al patrulea preşedinte postdecembrist al României. „Îmi doresc o Românie scoasă din zona senzaţionalului devenit cotidian“, a spus Iohannis în faţa Parlamentului, un mesaj ce poate fi o concuzie a primului discurs prezidenţial. Aceasta este istoria anului politic 2014 spusă pe scurt.
Se încarcă comentariile...
