Renate Weber, Avocatul tot mai rar al Poporului. Cum a evitat sesizarea CCR pe teme de interes general
0Renate Weber bifează încă un moment în care refuză să atace la CCR o ordonanță de interes public, nefiind la prima experiență de acest fel. În rest, în activitatea sa rămân intervenții în beneficiul unor categorii privilegiate.
Avocatul Poporului, instituție condusă de Renate Weber din 2019, tinde să vină periodic cu reacții controversate pe ordonanțe de urgență care vizează categorii mari de populație, unde este sigura entitate care poate să sesizeze Curtea Constituțională (CCR), pentru ca magistrații să se pronunțe asupra constituționalității lor. Un astfel de caz este Ordonanța de Urgență 26/2022 privind Codul fiscal, unde una dintre probleme este că au fost mărite contribuțiile pentru angajații part-time și a generat un val de concedieri în rândul acestui tip de angajați. Avocatul Poporului a anunțat că nu vrea să sesizeze CCR asupra acestui aspect.
„Adevărul” a încercat să obțină detalii suplimentare de la Renate Weber. Avocatul Poporului a transmis însă, scurt, că tot ce a avut de zis, din punct de vedere instituțional, a precizat într-un comunicat de presă. Atât și nimic mai mult.
Oportunitatea politică primează
Într-un limbaj juridic, Avocatul Poporului a anunțat că nu vrea să atace la CCR Ordonanța de Urgență de modificare a Codului Fiscal, pentru că ține de „opțiunea legiuitorului” și de „oportunitatea reglementării” modul cum face modificările actelor normative în ceea ce privește politica fiscală a statului. Mai mult, instituția a transmis că „eventualele carențe ale unui act normativ” pot fi reglate în procesul legislativ, adică de Parlament. Problema e că în Parlament un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență poate sta și ani de zile, fără ca aleșii să se atingă de el. De exemplu, Ordonanța Oprea de mărire a lefurilor demnitarilor a fost respinsă după doi ani și jumătate.
Pe de altă parte, în comunicatul public al Avocatului Poporului e punctat faptul că instituția nu contestă faptul „că modificările legislative pot avea efecte indirecte, derulate în timp, ce se pot răsfrânge asupra angajatului, prin încetarea contractului de muncă individual cu timp parțial”. Practic, recunoaște o posibilă consecință negativă, dar subliniază că textul legii nu spune expres acest lucru.
Alte refuzuri
Nu e prima oară când Renate Weber se împotrivește atacării la CCR a unor acte cu consecințe majore. În iunie, Avocatul Poporului a refuzat să atace la CCR Legea avertizorilor de integritate, care contrazicea exact Directiva europeană ce reglementa acest domeniu, pe motiv că „protecția avertizorilor publici ține de oportunitate politică”.
În septembrie 2021, Renate Weber nu a vrut să atace la CCR Ordonanța de Urgență privind Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, adoptat pe repede-nainte de Guvernul Cîțu, în condițiile în care fostul șef al PNL căuta să-și atragă susținere internă pentru Congresul din 25 septembrie. Programul avea o miză de miliarde de euro, care urmau să plece în următorii ani către aleșii din teritoriu, pentru investiții de utilitate publică.
Tot Weber este cea care a atacat superficial la Curtea Constituțională OUG-ul privind Codul Administrativ, în 2019, ceea ce a permis apariţia pensiilor speciale pentru aleşii locali. Renate Weber a atacat la CCR Codul Administrativ pe 28 august 2019, la doar două zile după ce ALDE ieşise de la guvernarea alături de PSD şi era o răzbunare faţă de foştii parteneri. Însă motivele invocate de Renate Weber în sesizarea CCR au fost superficiale şi nu menţiona nimic despre legiferarea pensiilor speciale pentru aleşii locali, deşi CCR declarase deja de două ori neconstituţionale tentative similare. Iar CCR, potrivit legii sale de funcţionare, nu se putea să se pronunţe asupra unor prevederi pe care Avocatul Poporului nu i le sesizase. Așa au ajuns aleșii locali să aibă pensii speciale, care încă nu sunt în plată, fiind prorogate de guvernele care s-au succedat din 2019 până în prezent, de la an la an.
Supraimpozitarea pensiilor speciale, atacată imediat
Mult mai interesată de interesul personal și fără a mai conta „oportunitatea politică” a fost Renate Weber când a reacționat prompt și a atacat la Curtea Constituțională actul prin care Parlamentul a decis impozitarea drastică a pensiilor speciale. Mai precis, Parlamentul a votat pe 17 iunie 2020 supraimpozitarea pensiilor speciale, iar a doua zi Avocatul Poporului deja reacționa. Mai rezervată a fost Weber în 2021, după ultima încercare de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari, însă la acel moment Renate Weber avea motive să fie prudentă: Coaliția de guvernare din acel moment dezbătea dacă să purceadă la demiterea ei sau păstrarea în funcție.
Se încarcă comentariile...
