Coaliţia cu o mână dă, cu o mână ia: cui i se măreşte leafa şi cine e tăiat de la porţie

0
0
Marius Budăi, ministrul Muncii, vrea OUG pentru măriri de salarii ale bugetarilor, dar nu pentru toţi cei care erau vizaţi prin proiectele adoptate de Parlament, ci aleşi pe sprânceană FOTO Inquam / Octav Ganea
Marius Budăi, ministrul Muncii, vrea OUG pentru măriri de salarii ale bugetarilor, dar nu pentru toţi cei care erau vizaţi prin proiectele adoptate de Parlament, ci aleşi pe sprânceană FOTO Inquam / Octav Ganea

Guvernul vrea să acorde mai multe creşteri salariale pentru anumite instituţii, inclusiv ministere, deşi unele prevederi similare sunt deja stabilite de Parlament, însă proiectele se află pe masa CCR. Mai mult, în actuala formă, Executivul restrânge paleta beneficiarilor.

Începând cu luna august, salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice vor fi majorate cu o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază, prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, reiese dintr-un proiect de Ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Practic, actul normativ al ministerului încearcă să urgenteze acordarea de noi beneficii salariale unor categorii bugetare care deja erau prinse în două proiecte de lege adoptate de Parlament la 31 mai, dar iniţiativele au fost atacate la CCR, iar termenul de judecare a sesizărilor este 21 septembrie. De asemenea, Ministerul Muncii şi Solidarităţii are în vedere în actuala ordonanţă de urgenţă o paletă mult mai mică a domeniilor care vizează măririle.

Potrivit sursei citate, această măsură vizează toate categoriile de personal bugetar, cu excepţia celui care ocupă funcţii de demnitate publică şi a personalului încadrat la nivelul administraţiei publice locale. În prezent, această majorare se aplică doar pentru angajaţii din sănătate şi asistenţă socială, precum şi pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ.

Majorări pentru personalul INS

Proiectul propus de autorităţi mai prevede şi majorări salariale acordate prin modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv acordarea, începând cu luna august 2022, a salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, pentru personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.

„Personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică beneficiază, începând cu luna august 2022, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Prin proiect se mai propune acordarea majorării salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pentru personal din cadrul instituţiilor aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum şi a serviciilor publice deconcentrate ale acestor ministere, şi personalului din cadrul Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.

,,Aplicarea prevederilor se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite, cu respectarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021”, se precizează în nota de fundamentare.

Majorări pentru personalul implicat în PNRR

Proiectul mai propune ca personalul care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%. Un detaliu semnificativ este faptul că vor avea dreptul la această majorare atât cei care lucrează pe fonduri nerambursabile, cât şi cei responsabili de fonduri rambursabile. În prezent, legislaţia permite majorarea salariului de bază de până la 50% doar pentru cei care lucrează pe fonduri nerambursabile.

Aceste majorări sunt motivate de iniţiatorii proiectului prin faptul că actuala criză generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică ce au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă.

Şi ministrul Muncii, Marius Budăi, a transmis, weekendul trecut, că vor fi majorări salariale din luna august pentru sectorul bugetar, precizând că de creşteri vor beneficia şi angajaţii ministerelor Culturii, Transporturilor şi cei ai Institutului Naţional de Statistică.

Întrebat care este impactul bugetar al acestor măsuri, Marius Budăi a răspuns: ,,S-a făcut o analiză a tuturor bugetelor, s-a discutat cu aproximativ toţi ordonatorii de credite, în special cu ministerele. Aceste majorări salariale se vor acorda cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin legea bugetului pe fiecare ordonator principal de credite. Nu se vor acorda la rectificarea bugetară sume suplimentare”.

Aleşii, fără măriri de salarii

Bunăvoinţa Coaliţiei este mult diminuată în noul act normativ, dat fiind că lipsesc din lista celor care au parte de beneficii mai multe categorii socio-profesionale, în unele cazuri fiind create discrepanţe.

În primul rând, nu mai există anexa care permitea actualizarea veniturilor salariale, raportat la salariul minim brut în plată în 2021, în ceea ce priveşte aleşii locali. Adică nu vor mai fi creşteri de lefuri pentru primari, viceprimari, preşedinţi de Consiliu Judeţean şi vicepreşedinţi de Consiliu Judeţean. Ce însemna, mai precis, actualizarea: calcularea salariilor avea loc prin înmulţirea coeficientului corespunzător unei funcţii, conform Legii salarizării, cu 2.300 de lei, nu 2.080 de lei. Aşadar, mărirea era de aproximativ 10%. De exemplu, indemnizaţia brută a lui Nicuşor Dan ar fi crescut de la 20.800 de lei la 23.000 de lei.

Sunt scoşi de la categoria măririlor şi angajaţii din ministere care lucrează pe fonduri externe rambursabile, o prevedere existentă în proiectele de lege de la CCR, singura categorie beneficiară pe rambursabile fiind cea de personal pe PNRR. Surse guvernamentale au explicat pentru „Adevărul” că acest lucru ar putea duce la plecarea în masă a funcţionarilor responsabili de fondurile rambursabile, ceea ce ar lăsa descoperite numeroase proiecte. Şi aşa există o competiţie în interiorul Guvernului pentru funcţionarii cu experienţă pe proiecte europene, fiind tensiuni între unele ministere, cum e cazul conflictului mocnit între Dezvoltare şi Investiţii şi Proiecte Europene. 

Personalul din aparatul propriu al Ministerului Sănătăţii e tăiat de pe lista cu o creştere a salariului de 25%. Nici personalul didactic din cluburile sportive nu va mai avea o creştere a salariilor de 10%. Nu în ultimul rând, nu ar urma să aibă sporul de 15% pentru complexitatea muncii angajaţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Hibele demersului

Formula de legiferare a Guvernului s-ar putea dovedi problematică, dat fiind că pe masa CCR sunt două proiecte care au acelaşi domeniu de reglementare legislativă. În primul rând, situaţia Executivului s-ar complica dacă magistraţii CCR vor decide că proiectele de lege adoptate de Parlament sunt neconstituţionale, mai ales pe aspecte care ţin de procedură, nu neapărat pe conţinut. Marea hibă a celor două proiecte de lege este faptul că între variantele adoptate de Senat şi cele de la Camera Deputaţilor sunt diferenţe izbitoare, ceea ce ar duce la „încălcarea principiului bicameralismului”, aspect de care se lovesc numeroase proiecte de lege. Surse din Coaliţie au precizat pentru „Adevărul” că o altă problemă, deşi posibilitatea e mică, este referitoare la atacarea ordonanţei de urgenţă la CCR. Mai precis, Avocatul Poporului să atace OUG-ul la CCR, fie prin autosesizare, fie sesizarea din partea unor actori sociali. Iar problema e legată exact de faptul că Guvernul a ales să dea o OUG, deşi nu a fost finalizat întreg circuitul de adoptare a unui proiect de lege cu obiect de reglementare asemănător, date fiind sesizările la CCR.

Mai multe - Politică

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite