Procurorii au pus sechestru pe averea lui Raed Arafat în dosarul privind elicopterul SMURD. Reacția șefului DSU

Procurorii Parchetului Militar au pus sechestru pe averea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, în dosarul în care acesta  și alte 16 persoane sunt acuzate de contrabandă cu un elicopter SMURD.

Raed Arafat/FOTO: Inquam photos/Octav Ganea

UPDATE Arafat confirmă că procurorii militari i-au pus sechestru pe avere

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Raed Arafat a confirmat că procurorii militari i-au pus sechestru pe avere, inclusiv pe conturile bancare.

„Mă văd obligat să vin cu câteva explicații, după ce am văzut reacția media la știrea, dată pe surse azi-noapte, că conturile doctorului Arafat au fost poprite, bunurile sechestrate și așa mai departe.

Nu că ar fi multe, se regăsesc în declarația de avere. Asta s-a întâmplat, într-adevăr ieri, de către procurorul militar, care instrumentează ambele dosare, cel cu contrabanda cu elicopterul, nu poți să nu zâmbești când vorbești de asta, și celălalt cu angajările fictive.

Numai fictive nu sunt. Acum o să mă concentrez pe subiectul zilei, adică pe sechestrarea bunurilor și poprirea conturilor”, declară Arafat.

Raed Arafat a declarat că măsurile dispuse de procurori nu îl vizează doar pe el, ci și alte 17 persoane și trei companii mari, inclusiv Omniasig, Airbus România și Aon România. El susține că sechestrul și poprirea au fost instituite fără o motivare concretă și anunță că va contesta măsura în instanță.

Șeful DSU susține că măsurile asigurătorii dispuse de procurori sunt arbitrare și nemotivate, afirmând că nu a avut nicio implicare în faptele investigate.

„Personal, nu am avut nicio atribuție legală, nicio competență și nicio implicare în activitățile care ar fi generat pretinsul prejudiciu. Cu toate acestea, sunt supus unor măsuri restrictive dispuse fără fundament factual și fără motivarea cerută de lege.

Cu atât mai inacceptabilă este această măsură, în condițiile în care pretinsul prejudiciu constă exclusiv în TVA pe care o instituție a statului avea obligația legală să o achite, iar beneficiarul acestei taxe este tot statul. Statul nu poate pretinde că este victima propriilor obligații neîndeplinite. (...)

Îmi rezerv dreptul de a formula toate demersurile judiciare și extrajudiciare necesare pentru înlăturarea vătămărilor cauzate prin aceste acțiuni și pentru atragerea răspunderii tuturor persoanelor implicate.

Totodată, voi solicita tragerea la răspundere a celor care, din jocuri de culise sau ca exponenți ai unor centre de interese preocupate de discreditarea mea, au înțeles să utilizeze instituțiile statului ca instrumente pentru atingerea unor scopuri străine de lege și de interesul public”, afirmă Arafat.

Anterior, Arafat a susținut că acuzațiile sunt lipsite de fundament și contrazise de documente oficiale, pe care le-a făcut publice în aprilie.

„Având în vedere solicitările repetate de informații cu privire la dosarul penal privind pretinsa contrabandă cu elicopter, formulez prezentele precizări în calitate de persoană pusă sub acuzare, în exercitarea dreptului legitim la apărare, consacrat de lege.

Acest demers este realizat în consens cu avocații mei și nu reprezintă în niciun fel un afront la adresa justiției sau a activității organelor judiciare, față de care îmi reafirm întreaga disponibilitate de cooperare. Ca urmare a comunicării oficiale a acuzației, am solicitat, în mod instituțional, clarificări cu privire la situația de fapt”,  a explicat șeful DSU într-o postare pe Facebook.

Raed Arafat susține că preluarea elicopterului s-a făcut cu respectarea indicațiilor autorităților, după consultări oficiale cu Direcția Generală a Vămilor și ANAF privind procedurile vamale.

El afirmă că toate demersurile au fost transparente și comunicate organelor de urmărire penală încă din 2021–2022.

Șeful DSU respinge acuzațiile de contrabandă, argumentând că acestea sunt incompatibile cu faptul că procedura s-a desfășurat prin corespondență oficială și cu implicarea instituțiilor statului, întrucât contrabanda presupune, prin definiție, clandestinitate.

Potrivit șefului DSU, ceea ce se încearcă a fi prezentat drept infracțiune capătă, în mod absurd, forma unei „contrabande în favoarea statului” - o veritabilă „contrabandă altruistă”, concept care nu are nimic în comun cu rațiunile dreptului penal.

Ce spune Parchetul Militar

Potrivit procurorilor Parchetului Militar, pe 2 iunie 2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne (IGAv), aflat în misiune SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș.

„Accidentul s-a soldat cu distrugerea totală a elicopterului și cu decesul celor patru persoane aflate la bord.

În vederea soluționării dosarului de daună privind asigurarea CASCO pentru toate riscurile a elicopterelor, asiguratorul avea opțiunea de a achita Inspectoratului General de Aviație valoarea agreată de asigurare, în cuantum de 23.343.667,84 lei (echivalentul a 5.270.045,79 euro), sau de a înlocui elicopterul prăbușit cu o aeronavă în configurație asemănătoare”, transmite instituția într-un comunicat publicat în aprilie.

Parchetul Militar susține că, după prăbușirea elicopterului SMURD din 2016, despăgubirea s-a făcut prin înlocuirea aeronavei cu una similară, preluată în 2017 din Guernsey.

Potrivit procurorilor, elicopterul a fost introdus și exploatat în România fără îndeplinirea formalităților vamale și fără plata TVA datorate la import, ceea ce ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 4,4 milioane de lei bugetului de stat.

„Prin urmare, s-a conturat bănuiala rezonabilă că persoanele implicate în procedura de reparare a pagubei au permis asigurătorului să își stingă obligația de despăgubire izvorâtă din polița de asigurare prin înlocuirea elicopterului distrus la 2 iunie 2016 cu un alt elicopter care nu dobândise caracterul de marfă românească, pentru care nu au fost efectuate formalitățile vamale, nu a fost acordat liberul de vamă și nu au fost achitate drepturile datorate în vamă, respectiv TVA în cuantum de 4.435.269,89 lei, sumă ce reprezintă pagubă la bugetul de stat și, în același timp, un folos necuvenit în patrimoniul asigurătorului.”