PRM, nastrusniciile parlamentarilor si bazaconiile lui C.V. Tudor

Pusa in situatia de a ocupa un sfert din Parlament in urma alegerilor din 2000, izolata pe scena politica din cauza reputatiei sale extremiste, formatiunea lui C.V. Tudor a facut anul trecut un soi de

Pusa in situatia de a ocupa un sfert din Parlament in urma alegerilor din 2000, izolata pe scena politica din cauza reputatiei sale extremiste, formatiunea lui C.V. Tudor a facut anul trecut un soi de opozitie aparte. Mai intai, in prima sesiune parlamentara, a incercat timide apropieri de PDSR. In comisii sau in plen, parlamentarii peremisti votau cot la cot cu cei ai partidului de guvernamant, cu exceptia situatiilor in care Puterea adopta acte normative favorabile minoritatilor nationale si sexuale sau revendicatorilor de proprietati. Ba chiar, in aprilie, peremistii votau, alaturi de PDSR si UDMR, Bugetul pe 2001. Astfel ca, in prima jumatate a anului care s-a incheiat, actele de opozitie ale PRM pot fi numarate pe degetele de la o mana: prima motiune simpla a legislaturii (12 februarie), depusa la Senat pe tema folosirii limbii maghiare in administratie, parasirea Salii Omnia cu ocazia adoptarii Statutului Alesilor Locali (30 mai) si retragerea temporara a celor trei senatori peremisti din Comisia pentru Sanatate din cauza refuzului PDSR de a-l accepta in fruntea acesteia pe stomatologul Constantin Gaucan. La aceasta lista, se adauga repetatele iesiri marlanesti ale lui C.V. Tudor impotriva presedintelui Iliescu sau a premierului Nastase. Sesiunea parlamentara de toamna a adus schimbari in tactica partidelor parlamentare opuse Puterii. Realizand ca numai cu cele 15 procente pe care le au impreuna nu pot face fata colosului PSD-UDMR, asa-numita Opozitie democratica, PNL si PD, s-a aliat, ici si colo, cu C.V. Tudor si ai sai. Peremistii si-au asumat rolul de vioara intai a acestei alcatuiri ciudate si s-au plasat in fruntea listei depunatorilor de motiuni simple si de cenzura impotriva Guvernului. Un capitol aparte al opozitiei peremiste din 2001 il constituie declaratiile iresponsabile ale lui C.V. Tudor privind pretinsa pregatire, de catre Romania, a unor echipe de teroristi Hamas. La trei zile dupa atentatele din 11 septembrie, facandu-si socoteala ca o sa zguduie el, din temelii, Puterea de la Bucuresti, seful PRM dadea drumul acestor asertiuni, care, ulterior, aveau sa-l lase, din nou, fara imunitate parlamentara pentru savarsirea infractiunii de comunicare de informatii false care aduc atingere intereselor tarii. Lui C.V. Tudor ii tinea hangul un obscur deputat pe nume Danut Saulea, caruia, insa, pe 20 noiembrie, Comisia Juridica a Camerei refuza sa-i ridice imunitatea. In 29 noiembrie, plenul Senatului decidea ca liderul peremist este tocmai bun sa dea socoteala pentru iesirea sa nechibzuita. In materie de initiative legislative, senatorii si deputatii PRM nu prea au facut exces de zel. In schimb, au punctat la sectiunea "nastrusnicii parlamentare". Campion absolut este deputatul Damian Brudascu. In luna mai, acesta incerca sa impuna, printr-un act normativ, o taxa pe credinta religioasa a romanilor. Ateii declarati erau, bineinteles, scutiti. Acelasi Brudascu ii trimitea o luna mai tarziu o scrisoare de protest lui George W. Bush, in care cerea drepturi electorale pentru... americanii din Washington D.C. Si tot Brudascu propunea scutiri de taxe si impozite pentru romanii din afara granitelor tarii. Ca sa-si curete cat de cat eticheta extremista, grupul PRM de la Camera venea cu o initiativa legislativa privind emanciparea si integrarea rromilor, in care se vorbea despre renuntarea la termenul "tigan". La Senat, peremistii nu si-au prea aratat "fata umana". In luna iunie, ei depuneau la Biroul Permanent un proiect de act normativ prin care plafonul retrocedarilor era fixat la 50.000 de dolari. In sfarsit, de-abia incepuse sesiunea de toamna, ca senatorii PRM se si grabeau sa avanseze ideea desfiintarii CNSAS.