PNRR, ca la handbal: Coaliţia riscă avertisment de joc pasiv

Înainte de modifica PNRR, Coaliţia are de bifat încă o serie de reforme până la 31 martie FOTO Colaj / EPA-EFE şi Mediafax

PSD cere Guvernului modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar reformele prevăzute în acest plan bat pasul pe loc: până la finalul lunii martie mai sunt de rezolvat 23 de jaloane, dintr-un total de 24 planificate. Respectarea angajamentelor e obligatorie, pentru a primi noi bani de la Comisia Europeană.

PSD insistă cu rediscutarea unor componente din PNRR. După ce răspunsul Comisiei Europene a fost că o renegociere a acestui Plan are loc doar în cazuri excepţionale, cum ar fi catastrofele naturale, şi că există riscul întârzierii implementării, ministrul Muncii, Marius Budăi, şi-a nuanţat poziţia şi a afirmat că social-democraţii vor doar „optimizarea” mecanismului european prin care România primeşte aproximativ 30 de miliarde de euro. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, i-a transmis lui Budăi să întrebe direct Comisia Europeană dacă este permisă şi optimizarea sau să meargă să discute la Bruxelles.

Însă până la renegociere sau optimizare, România trebuie ca până la 31 martie 2022 să bifeze 24 de jaloane, adică reforme şi investiţii asumate în faţa Comisiei Europene. Potrivit unei analize a „Adevărul”, cu o lună şi jumătate înainte de termenul-limită, doar un singur jalon a fost îndeplinit. Mai precis, intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în Spaţiul Privat Virtual. De altfel, acest jalon a fost considerat „îndeplinit” din toamna trecută, când a fost adoptată Ordonanţa 11/2021 pentru modificarea şi completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi reglementarea unor măsuri fiscale.

Cursă contra cronometru

Celelalte jaloane sunt „în curs de îndeplinire”, după cum este sintagma folosită de Guvern. Instituţiile cu cele mai multe sarcini sunt Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (care este şi coordonator) şi Ministerul Educaţiei, cu câte patru jaloane, iar cu câte două jaloane sunt şi structuri ca Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Muncii sau Secretariatul General al Guvernului. Unele au procedură mai simplă, fiind necesar doar un ordin de ministru sau hotărâre adoptată în Guvern, în timp ce altele necesită timp şi consens parlamentar.

Mai multe jaloane prevăd intrarea în vigoare a unor legi, însă în prezent proiectele de lege nu au fost adoptate nici măcar de către Guvern. Doar după trecerea de Executiv acestea vor ajunge la Parlament pentru a fi adoptate până la 31 martie 2022. Proiectul de lege „Prima conectare la apă şi canal”, proiectul de lege referitor la tichetele pentru lucrătorii casnici, proiectul de lege privind protecţia avertizorilor de integritate sau asigurarea unui cadru pentru sustenabilitatea Pilonului II de pensii sunt printre cele care trebuie să treacă prin Parlament şi să intre în vigoare până la finalul lui martie.

Prin această ultimă iniţiativă, aflată în responsabilitatea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a Ministerului Muncii, ar trebui să fie adoptat un mecanism de creştere treptată a contribuţiei, dar şi mecanisme de apărare a administratorilor de pensii, pentru a nu mai exista presiuni ale statului, cum s-a întâmplat în perioada Dragnea, când a avut loc „revoluţia fiscală”, iar contribuţia a scăzut de la 5,1% la 3,75%. De altfel, anul acesta Ministerul Muncii trebuie să pregătească noi legi ale pensiilor şi ale salarizării, dar negocierile pe conţinut nici nu au început în Coaliţie, susţin surse din Coaliţie şi din Guvern pentru „Adevărul”.

Şef pregătit, dar nu există şi structura

Unele ministere nu au nici măcar înfiinţate organismele instituţionale care să se ocupe de implementarea PNRR, pentru a putea fi începută munca efectivă. De exemplu, ministere ca Finanţele, Transporturile sau Dezvoltarea au menţionat în hotărârile lor de reorganizare că vor fi înfiinţate structuri dedicate care să se ocupe de PNRR, dar HG-urile nu sunt adoptate. La Dezvoltare, numărul posturilor vacante este de peste 100, iar majoritatea ar trebui să se ocupe de PNRR, după cum arată nota de fundamentare a HG-ului de reorganizare. De asemenea, Coaliţia s-a aplecat şi asupra aducerii unui om pe filieră politică, pentru a se ocupa de noua Direcţie PNRR. Mai precis, cu susţinerea PSD Galaţi a fost adus fostul arhitect-şef al Primăriei Galaţi, Dragoş Buhociu, în condiţiile în care multe obiective de la acest minister au legătură cu renovări de clădiri, ceea ce presupune diferite tipuri de consolidare: seismică, energetică etc.

În prezent, în Ministerul Dezvoltării, de aspectele referitoare la PNRR se ocupă angajaţi din Direcţia Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructură. Acelaşi model, de punere a unor funcţionari din alte structuri să se ocupe de PNRR, pentru că nu sunt gata noile direcţii sau unităţi, este aplicat şi în alte ministere.

Ce spun Guvernul şi partidele Coaliţiei

Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Guvernului, a declarat pentru „Adevărul” că Executivul face „toate eforturile” pentru a fi în regulă cu angajamentele asumate în PNRR, fiind suficient timp. „Termenul de îndeplinire a acelor ţinte şi jaloane este trimestrul I. Suntem la jumătatea lunii februarie, deci vor fi făcute toate eforturile ca aceste obiective să fie îndeplinite. Dacă vă amintiţi, a fost un efort intens chiar la finalul anului trecut şi pentru ţintele din jaloanele care erau repede de realizat în PNRR, până la finalul anului trecut”. Concluzia lui Cărbunaru a fost că Guvernul „e în grafic” şi că săptămânal sunt făcute analize pe stadiul îndeplinirii reformelor şi investiţiilor.

PSD, prin purtătorul său de cuvânt, s-a declarat optimist în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor din PNRR. „Eu cred că da (n.r. - vor realiza toate investiţiile şi reformele). Până acum Guvernul a îndeplinit toate jaloanele, banii din avans au sosit în integralitate, ştiu că există o atenţie foarte mare a miniştrilor şi primului-ministru asupra tuturor jaloanelor din PNRR şi sunt convins că le vor îndeplini”, a precizat Radu Oprea, lider al senatorilor social-democraţi pentru „Adevărul”.

„La ultimul termen, la finalul lui 2021, toate jaloanele au fost atinse, deşi era un Guvern proaspăt învestit. România a primit integral toate prefinanţările programate, atât pe componenta de granturi cât şi pe partea de împrumuturi, în total 3,9 miliarde Euro. Şi acum, din comunicarea pe care o avem cu Guvernul, ştim că toate activităţile asumate sunt în grafic, inclusiv pentru cele din primul trimestru din 2022. Ministerele sunt mobilizate la maxim pentru PNRR şi nu ne dorim surprize. E motivul pentru care noi, PNL, vrem ca discuţiile despre PNRR între partidele de la guvernare să fie cât mai puţin politice. Au fost prea multe teme introduse peste analiza şi partea tehnică. Vom reuşi să facem toate acele reforme şi absorbţia banilor dacă lăsăm profesioniştii în faţă. Politicienii trebuie să agreeze doar deciziile mari, atunci când ele sunt pe foaie, conturate”, a fost de părere Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Pe de altă parte, un lider PNL, Robert Sighiartău, are o poziţie mai nuanţată. „Guvernul îşi va face treaba. Dar cer o concentrare a tuturor miniştrilor, inclusiv a lui Marius Budăi, că dumnealui a tot discutat de modificări la PNRR. El trebuie să pună la punct pe o nouă lege a pensiilor în care să se facă dreptate socială, şi nu doar aceasta, că are mai multe obiective de îndeplinit la minister. Ar trebui mai multă muncă şi mai puţine declaraţii politice”, a subliniat Robert Sighiartău, vicepreşedinte al PNL.