Plenul Senatului a votat pentru deparazitarea scenei politice

Legea partidelor politice, actul normativ care, prin ridicarea la 50 de mii a numarului de semnaturi necesare infiintarii unui partid, va matura formatiunile-fantoma de pe scena politica, a trecut si

Legea partidelor politice, actul normativ care, prin ridicarea la 50 de mii a numarului de semnaturi necesare infiintarii unui partid, va matura formatiunile-fantoma de pe scena politica, a trecut si de plenul Senatului. Noua cerinta legala pentru existenta unui partid nu a suparat pe nimeni, reprezentantii celor cinci grupuri parlamentare salutand la unison curatenia care urmeaza a se face pe esichierul politic. Potrivit reglementarilor aprobate ieri de senatori, cei 50 de mii de semnatari (minimum) pentru fondarea unui partid politic trebuie sa provina din cel putin 21 de judete si municipiul Bucuresti, fara sa fie in numar mai mic de o mie in fiecare unitate administrativ-teritorala. Totodata, partidul care nu obtine la doua alegeri generale succesive un numar de voturi egal cu numarul minim de fondatori cerut de lege se va dizolva pe cale judecatoreasca. UDMR si celelalte organizatii minoritare - exceptate de la plafonul 50.000 Chiar daca toate partidele parlamentare s-au declarat, in principiu, pentru adoptarea proiectului de lege, au existat si puncte de disputa. Astfel, un amendament propus la dezbaterile din Comisia juridica de Antonie Iorgovan i-a cam nelinistit pe udemeristi. Textul lui Iorgovan prevede ca organizatiile apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri se supun regimului juridic al legii partidelor "in mod corespunzator". Temandu-se ca aceasta formulare i-ar putea obliga pe minoritari sa adune 50 de mii semnaturi pentru ca formatiunea lor sa existe juridic, lucru imposibil de realizat pentru o multime de conlocuitori de alta etnie, senatorul UDMR Balint Puskas a cerut sa se mentioneze expres ca cerinta numerica privind constituirea nu se aplica si formatiunilor minoritare. Respectand litera Constitutiei, care-i scuteste pe minoritari de obligatia depasirii vreunui prag electoral, senatorii au aprobat ideea lui Puskas. Astfel, daca participa la alegeri, organizatiile minoritatilor etnice trebuie, ca si celelalte partide, sa prezinte liste autentice cu membrii fondatori, reactualizate si redepuse la tribunal in fiecare an preelectoral, ori sa activeze, in caz de constatare a inactivitatii instanta pronuntand dizolvarea. De asemenea, in ceea ce priveste finantarea acestor organizatii (proiect de lege in dezbatere la Camera Deputatilor), se deduce ca, daca se arunca in lupta electorala, ele trebuie sa incaseze bani si sa manifeste transparenta in materie de fonduri, similar partidelor politice. In fine, potrivit unui amendament propus de pesedistul Ion Predescu, cetateanului inscris intr-o organizatie etnic-minoritara participanta la alegeri i se lasa posibilitatea sa candideze pe lista unui partid politic, cu conditia sa nu figureze printre candidatii respectivei organizatii. Continand diferente semnificative fata de varianta Camerei Deputatilor, proiectul adoptat de senatori va intra in procedura de mediere.