Orban apasă pedala discursului conservator în PNL. Ce spun specialiştii despre poziţionările celor doi candidaţi la şefia partidului

Ludovic Orban şi Florin Cîţu. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Ludovic Orban caută sprijin în rândul aleşilor PNL prin promovarea unor teme ca apropierea de Biserică, familie şi comunitate, îmbrăţişate de electoratul liberal, pentru a profita de lipsa poziţionării lui Florin Cîţu pe mai multe teme majore, arată specialiştii consultaţi de „Adevărul”.

Şeful PNL, Ludovic Orban, a animat campania internă pentru şefia partidului, fiind primul lider care le-a comunicat aleşilor locali valorile în care crede şi modul cum vede viitorul partidului liberal. La alegerile pentru şefia PNL Bacău, Ludovic Orban le-a spus celor prezenţi că liberalii trebuie să sprijine valorile tradiţionale ale românilor, precum familia, biserica, satul românesc, comunitatea. „Trebuie să fim un partid care să fie puternic legat de biserică, un partid care să promoveze morala creştină ca fundament al moralei publice. Noi trebuie să fim un partid care să sprijinim toate valorile tradiţionale ale românilor, valori cum sunt familia, biserica, satul românesc, comunitatea”, a declarat şeful PNL. De altfel, un sondaj de dinainte de „Referendumul pentru familie”, din octombrie 2018, arăta că 85% dintre liberali se opun căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, iar valorile dominante la aceştia sunt cele conservatoare.

Mai mult, Ludovic Orban a subliniat că partenerii din USR-PLUS de multe se comportă ca şi cum nu s-ar fi născut în România, fiind criticaţi pentru că nu au jurat cu mâna pe Biblie şi nici nu au fost văzuţi că îşi fac cruce. „Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pentru a traduce noul discurs al lui Orban, dar şi pentru a explica poziţionarea celuilalt candidat, Florin Cîţu.

Răspuns la ofensiva premierului

„Recursul la idei de genul acesta exprimă incapacitatea ideologică a politicienilor. Este de fapt o încercare de a prelua iniţiativa după o lună şi jumătate de ofensivă a lui Cîţu în domenii pe care le consideră importante. Satul, pentru că majoritatea delegaţiilor vor veni din zona rurală. Biserica, familia tradiţională, pentru că se adresează grupărilor radical-conservatoare din partid, mulţi dintre aceştia veniţi din PDL. Reprezentanţi de marcă ai fostului PDL sunt în spatele lui Cîţu, deci se adresează direct acestora. Şi nu trebuie uitată nici promisiunea privind PNDR-ul, pentru că şi acolo se adresează aceloraşi primari, promiţând un sprijin important. Deci, este vorba despre o încercare de a prelua dezbaterea, de a impune o temă”, a precizat pentru „Adevărul” politologul Cristian Pîrvulescu.

În schimb, sociologul Alfred Bulai consideră că Orban a ieşit cam târziu cu mesajul său, care conţine numeroase elemente conservatoare. „Naţionalist trebuie să fii tot timpul, trebuie să fii identificat cu aceste atribute, nu în campanii. El vizează un electorat care este mai sensibil la aceste teme. Este vorba despre electoratul din Ardeal, unde are principalii opozanţi. Majoritatea liderilor importanţi din tabăra lui Cîţu sunt din Ardeal, însă este greu de crezut că mesajele de acest tip au o valoare importantă la nivelul membrilor de partid. Mesajele astea nu au cine ştie ce mare efect. Să te trezeşti dintr-odată că eşti legat de naţiune şi de biserică nu e neapărat credibil”, a declarat, la rândul său, Alfred Bulai.

Consultantul politic Radu Magdin arată că şeful PNL vrea să recupereze din terenul pierdut în faţa lui Cîţu. „Orban, aflat în situaţia de challenger, încearcă trei lucruri: 1) să forţeze poziţionări ale premierului Cîţu pe teme noi, cu speranţa că acesta va greşi şi-şi va eroda imaginea de potenţial preşedinte de partid/candidat în alegerile prezidenţiale din 2024; 2) să-l asocieze pe premierul Câţu cu USR-PLUS, sugerând că acesta nu este un adevărat liberal; şi 3) să abordeze teme identitare, care au potenţial emoţional mai mare şi sunt mai probabil să rezoneze cu electoratul liberal. Este un mesaj de consum politic intern, dar care, aşa cum am putut vedea, nu rămâne fără consecinţe în plan politic mai larg, stârnind deja reacţii şi la liberali, şi la partenerii de coaliţie. Orban încearcă să comunice cu baza partidului, în speranţa că ea va genera presiune şi un val de susţinere pentru acesta la congresul din septembrie. Este o strategie indirectă, dar fostul premier are datoria să încerce, mai ales după semnalul de săptămâna trecută al preşedintelui Iohannis, care a sugerat că nu se schimbă premierul dacă va câştiga Orban. Întrebarea este cât de adecvat este mesajul mai tradiţionalist, naţionalist şi conservator în gura lui Orban, care până acum s-a manifestat mai degrabă ca un liberal clasic şi a evitat poziţii tranşante pe teme culturale. Cert e ca PPE, familia europeana, tine la familie, Orban e fidel prin declaratii afilierii”, a explicat Radu Magdin. 

Şi politologul George Jiglău punctează faptul că Orban vrea în mod cert să transmită un mesaj electoratului majoritar al partidului.  „E un mesaj apăsat şi explicit. Nu e prima dată când se poziţionează aşa. O spune apăsat, însă amestecă istoria PNL de la 1875 cu cea de acum. Liberalii atunci erau în opoziţie faţă de ce spune acum Orban. Consider că Ludovic Orban dă un mesaj şi către ortodoxia din interiorul partidului. E un soi de posibilă dispută între diferite confesiuni creştine. Ştim că în Transilvania sunt mai influente vocile confesionale care nu sunt ortodoxe. E un apel către aripa consersvatoare, ortodoxă”, a atras atenţia George Jiglău. 

Ambiguitatea lui Cîţu

Pe de altă parte, Cristian Pîrvulescu a atras atenţia că Florin Cîţu este foarte prudent în exprimarea valorilor în care crede şi poziţionarea pe teme cu potenţial de scandal, cum a fost tema educaţiei sexuale. „Florin Cîţu s-a situat în zona economiei. Deci, încercarea lui este să meargă pe această linie. Mesajul pe care îl numeşte liberal este, de fapt, neoliberal, adresându-se acelei zone din PNL care este interesată de investiţii, stabilitatea economică. A existat ambiguitatea legată de educaţia sexuală. Pe de o parte susţinea că este de acord cu propunerea preşedintelui, dar a votat împotrivă, pentru că trebuia să fie în acord cu reprezentanţii conservatori radicali din propria tabără”, a subliniat politologul, pentru „Adevărul”.

PNL a devenit un partid ultraconservator. Singurul lucru liberal care a mai rămas din acest partid este denumirea. Cristian Pîrvulescu, politolog

Şi Radu Magdin a punctat faptul că premierul a ales să se exprime doar pe teme economice, acolo unde este zona de confort, nu să aibă poziţionări pe teme majore. De aici şi încercarea lui Orban de a-l aduce pe un teren unde are mai multă experienţă. „Premierul a evitat până acum să se pronunţe pe astfel de teme. Discursul său este unul economic, când nu este triumfalist sau când nu atacă PSD. Temele culturale devin, iată, mult mai sensibile în spaţiul nostru public, iar Cîţu nu are nici sofisticarea comunicaţională, nici emoţia pentru a stăpâni cu succes astfel de subiecte. Orban a căutat să-i întindă o capcană, forţând o poziţionare fermă care eventual să-i creeze probleme cu grupul de susţinători mai naţionalişti/religioşi pe care îi are în spate. Vom vedea în ce măsură premierul evită momeală şi reuşeşte să schimbe agenda.”, a completat Magdin.

Nu în ultimul rând, politologul George Jiglău consideră că Florin Cîţu a ales mai mereu să aibă o linie moderată, să nu dea nici dovezi de progresism, dar nici să intre în zona conservatoare. „Pe zona de valori e ambiguu. Dar altfel, nu l-am auzit vorbind despre drepturile cuplurile de acelaşi sex. Nu îl văd aşa progresist, dar nici a avut poziţii conservatoare”, a conchis Jiglău.