Opoziție de carton: fără moțiune de cenzură timp de un an

Formațiunile Opoziției nu vor depune moțiune de cenzură nici în această sesiune. USR și Forța Dreptei nu vor să se asocieze cu AUR, fiind necesare voturile partidului condus de George Simion, în timp ce reprezentanții AUR susțin că ei ar vrea, dar se lovesc de reticența celorlalți. 

Opoziția nu poate depune moțiune de cenzură FOTO Arhivă

Practic vorbind, Opoziția ajunge să evite folosirea singurului instrument parlamentar care poate trimite acasă un guvern. Restul instrumentelor parlamentare – moțiuni simple, chemări la dezbateri sau audieri – sunt mai mult exerciții de imagine, fără consecințe juridice. Însă pentru a depune o moțiune de cenzură sunt necesare minimum 117 voturi.

În prezent, USR, Forța Dreptei și REPER, ultimele două inclusiv fără grupuri parlamentare, dispun de 91 de aleși, potrivit calculelor „Adevărul”. Dacă ar mai atrage și alți neafiliați, foști membri AUR sau PSD, ar ajunge la circa 100. Tot ar fi nevoie să apeleze, pentru a putea depune moțiunea de cenzură, la semnăturile aleșilor AUR, în condițiile în care partidul condus de George Simion dispune de 39 de parlamentari.

Calculele politice primează 

Surse politice din USR au precizat pentru „Adevărul” că partidul nu vrea să se asocieze iar cu AUR, după ce au făcut acest lucru în septembrie 2021, la dărâmarea Guvernului Cîțu. Așadar, mai bine cu încă o moțiune de cenzură ratată, care ar fi un lucru reproșat de opinia publică pentru câteva zile, decât o nouă colaborare cu AUR, care ar fi o pată de lungă durată.  

Claudiu Târziu, lider al senatorilor AUR și președinte al Consiliului Național de Conducere al formațiunii, a declarat pentru „Adevărul” că partidul său ar vrea, dar nu are numărul necesar de semnături, în timp ce ceilalți nu vor.

Este pentru prima dată în ultimii ani când un Guvern nu se confruntă cu moțiune de cenzură mai multe sesiuni la rând. Inclusiv în anii în care PSD și ALDE dominau Parlamentul, Opoziția încerca simbolic să transmită că vor îndepărtarea Executivului. Astfel, era depusă o moțiune de cenzură urmată de o dezbatere aprinsă în plenul Parlametului. 

Adoptarea moțiunii de cenzură din 2021 și demiterea Guvernului Cîțu, chiar cu ajutorul foștilor colegi de guvernare din USR a ajuns și în presa străină, care scria la momentul acela că deschide o perioadă de instabilitate politică în toiul valului patru al epidemiei de COVID19.

Cîţu a fost răsturnat de la putere de către „o alianţă improbabilă”, comenta AFP, care adauga că, după alegerile din decembrie, Florin Cîţu, un fost bancher în vârstă de 49 de ani, a devenit, în ultimele luni, oaia neagră atât a dreptei, cât şi a stângii. 

Associated Press comenta că îndepărtarea Guvernului Cîţu urmează să ”adâncească o criză politică aflată în curs”. 

„Căderea Guvernului pune capac unei crize politice” care a început după ce Cîţu l-a demis, în urmă cu o lună, pe ministrul Justiţiei Stelian Ion de la USR-Plus din cauză că nu a semnat un program regional de dezvoltare. USR-Plus a denunţat atunci o ”revocare abuzivă” şi a ieşit din coaliţia tripartită de la guvernare. Cîţu a atacat USR-Plus înainte de vot, reproşându-i că a tolerat ”o echipă de incompetenţi”.