Analiză Moștenirea grea a Primăriei București. Analiza dezastrului financiar început cu „revoluția fiscală” a lui Dragnea
0La doar o zi de la preluarea mandatului de primar general, Ciprian Ciucu a prezentat, situația alarmantă a finanțelor Capitalei. Lăsată în ultimii ani, prin decizii politice, fără sume importante din cotele defalcate din impozitul pe venit, Primăria Generală a ajuns la un pas de colaps financiar, în condițiile în care, doar pentru plata datoriilor curente și asigurarea principalelor servicii publice, „gaura” se ridică la 3,5 miliarde de lei. Experții spun că problemele financiare ale instituției au început în 2017, odată cu „revoluția fiscală” a lui Dragnea, care a redus drastic veniturile primăriei.
Primarul general Ciprian Ciucu a ieșit sâmbătă într-o conferință de presă care a spulberat orice urmă de optimism rezervată începuturilor de mandat. Cu cifrele pe masă, edilul a arătat că Primăria Capitalei funcționează mai degrabă ca o „agenție de plăți” decât ca o instituție de dezvoltare, fiind sufocată de două găuri negre structurale: transportul public (STB) și termoficarea (Termoenergetica).
Datoriile curente ale municipalității se ridică la 2,1 miliarde de lei, fără a lua în calcul luna decembrie 2025. Mai grav, pentru a funcționa în 2026 și a plăti restanțele, PMB are nevoie de 8,5 miliarde de lei, dar estimează încasări de doar 5,1 miliarde.
„Suma este fabuloasă! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului! Dacă nu facem ceva acum, acest oraș nu se va schimba niciodată”, a declarat Ciprian Ciucu, anunțând că va cere o întrevedere de urgență, chiar duminică, premierului Ilie Bolojan și ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare.
Elena Calistru: „Criza a început cu revoluția fiscală a lui Dragnea”
Deși șocante, cifrele prezentate de noul primar nu sunt o surpriză pentru analiștii economici. Elena Calistru, președinta asociației Funky Citizens, a explicat pentru „Adevărul” faptul că rădăcinile acestui dezastru se întind până în 2017.
„Aș vrea să vă reamintesc că problemele acestea de finanțare pe secțiunea de funcționare, cheltuielile curente ale Bucureștiului, au început să intre într-o criză foarte mare cam din perioada 2016, de fapt 2017 mai precis, în momentul în care a fost celebra revoluție fiscală a domnului Dragnea (n.red. - Liviu Dragnea)”, afirmă Elena Calistru.
Ea subliniază că, odată cu scăderea impozitului pe venit în acea perioadă, cotele care reveneau primăriilor mari, precum cea a Capitalei, au devenit insuficiente. Mai mult, există o discrepanță majoră între puterea economică a orașului și banii care se întorc la bugetul local.
„În București se generează aproximativ un sfert din PIB-ul țării. Dar imaginați-vă că, în același timp, știți cât merge din impozitul pe profit către autoritățile locale? Zero. O întrebare legitimă este cum anume vrem să finanțăm unii poli de creștere, cum este și municipiul București, în condițiile în care nu putem să ne mai bazăm doar pe venituri care vin din zona aceasta de salarizare, pentru că practic vorbim de cote din impozitul plătit de salariați, în principal, în București. E discuția mai aplicată, legată de ce se întâmplă cu rezultatele acelui referendum, care se duc tot înspre zona aceasta de întrebare legată de ce facem cu impozit, cu felul în care se împart aceste cote din impozitul pe venit”, arată președinta asociației Funky Citizens.
Miza referendumului susținut de Nicușor Dan și aprobat de bucureșteni
„Dacă nu facem ceva acum, acest oraș nu se va schimba niciodată. Domnul preşedinte Nicuşor Dan a avut dreptate în ceea ce priveşte problema structurală a bugetului și îi mulțumesc pentru că s-a luptat la nivel politic pentru Referendum”, a susținut Ciucu.
Elena Calistru vede la rândul său o speranță din aplicarea rezultatelor plebiscitului.
„De asemenea, e discuția mai aplicată, legată de ce se întâmplă cu rezultatele acelui referendum, care se duc tot înspre zona aceasta de întrebare legată de ce facem cu impozit, cu felul în care se împart aceste cote din impozitul pe venit”, afirmă Calistru.
Totuși, experta avertizează că, deși banii din impozite ar putea corecta situația, problema Bucureștiului merge dincolo de aceste cote, fiind nevoie de o discuție națională despre infrastructura critică a Capitalei.
„Trebuie să înțelegem de aici că Bucureștiul, ca localitate, are un specific mult diferit față de orice altă localitate din țara asta. Administrativ și financiar contează foarte mult, motiv pentru care sunt unele servicii și o infrastructură dintr-aceasta critică ce e posibil să aibă cumva nevoie și de sprijinul administrației centrale”, a concluzionat Elena Calistru.
Subvenția și consumul, la paușal
Tot în conferința de presă susținută sâmbătă, Ciprian Ciucu a arătat că peste 60% din bugetul Capitalei este înghițit de transport și termoficare. Elena Calistru confirmă că structura bugetului este extrem de rigidă, estimând că aproximativ 90% o reprezintă cheltuielile fixe.
O problemă majoră identificată de Elena Calistru este inechitatea socială a subvențiilor actuale, în special la gigacalorie, unde Bucureștiul are una dintre cele mai mari subvenții din țară, deși are și cele mai mari salarii.
„Gândiți-vă că în practică ce se întâmplă este că un milionar care stă într-o vilă de două sute de metri pătrați și este racordat la sistemul centralizat primește, sub formă de subvenție, mult mai mulți bani decât primește o doamnă care stă într-o garsonieră de treizeci de metri pătrați”, explică Elena Calistru.
O altă soluție pentru reducerea costurilor cu subvenția la termie ar fi reducerea consumului prin montarea de repartitoare. În prezent, în cele mai multe blocuri din București consumul este paușal, astfel că locatarii nu sunt motivați să economisească energie. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat estimează că municipalitatea ar putea economisi anual până la 500 milioane de lei prin individualizarea măsurării consumului de energie termică.
„Rezultatele au fost foarte bune, indiferent de informațiile care au circulat. Eu nu am găsit un bloc în România în care să crească consumul pe bloc după montarea robineților termostatați. (...) Nu e o părere, e o stare fizică. Atât zic: nu a existat niciun bloc în care să crească consumul pe branșament după montare. Nu găsiți, oricât ați căuta. (...) Dacă ar fi existat o abordare din partea municipalității acum mulți ani, când am propus, ar fi fost o treime economie la plata subvenției. Gândiți-vă cât se plâng că au de plătit subvenții. Până acum se montau și se amortizau de trei ori numai prin economia făcută la plata subvențiilor. Vă dați seama ce rezervă de economie există și ce risipă”, a declarat Mihai Mereuță pentru „Adevărul”.
„Oamenii nu pot dispărea în neant”
Pe lista măsurilor anunțate de Ciprian Ciucu pe termen mediu se află „eficientizarea și restructurarea aparatului PMB”, inclusiv închiderea companiilor municipale neperformante. Deși necesară, măsura vine cu riscuri enorme, avertizează Elena Calistru.
„Cheltuielile cu personalul sunt într-adevăr foarte mari la Primăria Municipiului București și la subordonate. Asta se vede. Însă o întrebare esențială acolo va fi cât anume pot restructura într-un timp rezonabil și fără să creeze niște probleme suplimentare, pentru că îmi imaginez că oamenii aceia nu pot dispărea în neant. Riscul major este ca țărușul să fie mai mare decât ocaua. Adică să se trezească cu niște procese în instanță, pe care după aceea să fie nevoie de compensații și mai mari”, a subliniat Elena Calistru.
Rămâne de văzut dacă întâlnirea de duminică dintre primarul Ciucu, premierul Bolojan și ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, va debloca fondurile necesare pentru ca Bucureștiul să evite colapsul în primele luni ale anului 2026.
Se încarcă comentariile...
