Mizele vizitei premierului Ciolacu în Ucraina. Ce spun specialiștii ANALIZĂ
0Deşi vizita premierului român în Ucraina a avut un rol simbolic, este un plus România a arătat din nou că susţine Kievul, spun analiştii. Nu în ultimul rând, deplasarea este văzută şi ca o unealtă electorală folosită de Marcel Ciolacu.
Conducerile executive ale României și Ucrainei au semnat, într-o ședință comună, un acord pentru construirea podului rutier peste râul Tisa, la frontiera româno-ucraineană, între localitățile Bila Tserkva (Ucraina) și Sighetu Marmației (România), un memorandum privind asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene şi unul privind cooperarea în domeniul industriei de apărare.
De altfel, Ucraina a obținut o reasigurare din partea premierului român, Marcel Ciolacu, cu privire la dublarea tranzitului de cereale ucrainene în România.
Problema limbii și a minorităților
Un anunț important pentru România a fost acela al eliminării limbii moldovenești din nomenclatorul oficial al statului vecin, în contextul în care și Republia Moldova a adoptat o lege care prevede că limba română este limba oficială a țării.
În acest sens, și Consiliul Național al Românilor din Ucraina înaintase în urmă cu câteva luni președintelui Volodimir Zelenski, prim-ministrului și ministrului Educației de la Kiev un memoriu, în care a solicitat renunțarea oficială și definitivă la folosirea sintagmei sovietice de limbă moldovenească la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina.
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a aprobat, luna trecută, o nouă versiune a legii care reglementează drepturile şi folosirea limbilor minorităţilor naţionale, în contextul în care versiunile anterioare limitau mare parte din drepturile recunoscute pentru minorități, unde există comunităţi numeroase de etnici români, fapt care a generat tensiuni între cele două state la finalul anului trecut.
Noua formulă permite Ucrainei să excludă unele drepturi ale reprezentanţilor minorităţii ruse atât timp cât durează războiul, invocând faptul că identitatea lor naţională coincide cu cea a statului agresor, fapt considerat just de către Comisiei de la Veneţia.
Un alt subiect care a creat tensiune între cele două state a fost cel al canalului Bîstroe, temă despre care, în final, președintele Klaus Iohannis a afirmat că reprezintă „un mit”.
Ce spun analiștii
„Nu sunt negative, dar nu este nimic spectaculos care să fie important. Astea sunt lucruri generice (…) Să nu fie moldovenească limba și să fie română este o chestie simbolică, nu este rea, dar aș fi vrut să văd niște drepturi concrete pentru populația din partea de sud a Ucraina”, a arătat sociologul Alfred Bulai, afirmând că nu vede un rezultat benefic pentru România și nici un rol important atribuit României în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei, așa cum afirma încă de izbucnirea conflictului actualul premier că trebuie să aibă statul român. „Această reconstrucție a început deja”, a mai arătat sociologul.
Analistul politic George Jiglău a subliniat importanța vizitei premierului privind reafirmarea susținerii Ucrainei. “Faptul că România are relația asta bună și nezdruncinată în contextul războiului, cred că ăsta este mesajul cel mai important și cred că e de bun augur faptul că Ucraina, chiar dacă se află în război, este tratată în continuare ca o țară normală”, a afirmat Jiglău.
Totodată, analistul a subliniat rolul vizitei premierului pe plan electoral, în contextul alegerilor de anul viitor: „Vizita asta vine după cea din Israel, în contextul de acolo și au fost mesaje de genul acesta și cred că asta a limitat un pic și discuțiile noastre interne legate de alegerile de anul viitor și posibile aspirări pe care le are premierul Ciolacu”.
“Cred că și cumulul ăsta de vizite în zone complicate unde are mesaje pozitive ajută și la imaginea lui internă”, a mai spus Jiglău.
Se încarcă comentariile...
