Ministrul Culturii, precizări despre cazul şefului INP: „Lui i s-a terminat mandatul. Luni este decizia finală”. Ce rol a avut Bâlici în Dosarul Roşia Montană
0
Ministrul Culturii a precizat pentru „Adevărul”, că şeful INP, Ştefan Bâlici, nu a fost demis, o decizia fiind luată luni, ci are loc terminarea unui mandat. Lucian Romaşcanu a punctat că anumite aspecte din activitatea de manager a lui Bâlici nu corespund obiectivelor pe care acesta le avea de îndeplinit. Bâlici a fost printre responsabilii de Dosarul Roşia Montană, statul român fiind parte a unui proces unde riscă să piardă miliarde de dolari
Terminarea mandatului lui Ştefan Bâlici la şefia Institutului Naţional al Patrimoniului a dus la discuţii intense în spaţiul public despre plecarea acestuia din instituţie, fiind prima dată prezentat informaţia că arhitectul ar fi fost demis. „Adevărul” l-a contactat pe ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, pentru a cere clarificări despre situaţia de la INP.
„Lui Ştefan Bâlici i se termina mandatul. De fapt, pe 24 decembrie i s-a terminat. La o evaluare a luat sub 9. Aşa că nu mai putea avea concurs închis, să fie singur (n.r. - la un nou concurs). Eu i-am acordat 60 de zile de interimat, ca poată să se ocupe de clarificări. Luni este luată decizia finală”, a declarat Lucian Roaşcanu despre situaţia de la INP.
Ministrul Culturii a precizat că nimeni nu a pus la îndoială pregătirea profesională a lui Bâlici, însă sunt unele nemulţumiri în ceea ce priveşte modul cum s-a ocupat de responsabilitatea de manager, cum ar fi, de exemplu, terminarea actualizarii listei monumetelor istorice, „deşi legea îl obliga să facă acest lucru”, după cum a subliniat Lucian Romaşcanu.
Ştefan Bâlici a condus condus Institutul Naţional al Patrimoniului din ianuarie 2016, după ce timp de un deceniu a fost vice-preşedintele şi coordonatorul Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”. Bâlici a fost adus în funcţie în perioada în care ministru al Culturii era Vlad Alexandrescu, apoi păstrat şi de Corina Şuteu. Şeful INP a fost printre principlaii coordonatori ai Dosarului „Roşia Montană”, înainte ca acesta să fie trimis la UNESCO, fără aprobare din partea întregului Guvern.
Corina Şuteu, fostă ministră a Culturii în Guvernul Cioloş, a trimis dosarul la UNESCO în ultima sa zi de mandat, pe 4 ianuarie 2017, fără consultarea colegilor săi. Într-o poziţie ulterioară a Ministerului Culturii era precizat faptul că „o serie de hărţi au fost deja inserate şi transmise odată cu dosarul UNESCO, fără niciun aviz de specialitate din punct de vedere strategic naţional şi de securitate naţională”. Gabriel Resources a cerut din 2016 să nu aibă loc „agravarea disputei” între companie şi statul român. Avocaţii statului român punctau faptul că atitudinea României privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar avea un „efect negativ” în ceea ce priveşte percepţia Tribunalului referitoare la conduita României, precum şi capacitatea de apărare.
Într-un interviu la Radio Guerrilla, fostul ministru Bogdan Gheorghiu afirma în luna iulie 2021, că din datele sale, conform precizărilor venite de la Ministerul Finanţelor, România ar putea plăti un miliard dacă dosarul nu este inclus, iar cinci miliarde, dacă dosarul este inclus în Patrimoniul UNESCO.
Problema miliardelor
„Într-un fel, este de înţeles pentru că statul român, în procesul acesta de arbitraj de la Washington, este reprezentat de Ministerul Finanţelor, care a angajat o firmă de avocatură. Dar ceea ce am întrebat şi eu în şedinţa de guvern şi a întrebat şi premierul: bun, Ministerul Finanţelor spune că daca menţinem dosarul plătim 5 miliarde, daca îl retragem plătim în jur de 1 miliard, pentru că despăgubiri plătim oricum, aşa spun avocaţii. Dar ideea este ne garantează cineva că dacă retragem acum dosarul aşteptăm vreo 5 ani pentru că ar trebui să reluam toată procedura de la capăt într-adevăr va fi acea diferenţă or nimeni nu garantează acest lucru să nu fie o încercare de aruncare a pisicii, aşa, preventiv, în cazul în care pierdem să arătam cu degetul spre cei care n-au retras dosarul când a ordonat nu stiu, o firma de avocatura. Treaba Ministerului Culturii este să apere patrimoniul”, a completat Gheorghiu.
Până la urmă, Roşia Montană a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO, ceea ce, pe lângă recunoaşterea simbolică, înseamnă şi începerea investiţiilor în zona. Pe de altă parte, arbitrajul de la Washington este în desfăşurare. Ultimul detaliu public din proces era solicitarea Gabriel Resources şi acceptarea de către judecători a noi probe, prin care este punctată „reaua-credinţă a statului român”.
Exploatare sau doar turism?
Întrebat despre situaţia de la Roşia Montană, dacă mai există posibilitatea de a fi exploatată zona, pentru zăcămintele de aur şi cupru, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a precizat: „Pentru orice sit înscris în lista UNESCO se pot face intervenţii, daca interesul superior naţional o cere. Sigur că este nevoie de discuţii, dar listarea ca obiectiv UNESCO nu este apriori o piedică absolută. Şi Roşia Montană şi orice altă zonă pot beneficia atât de protecţie şi promovare, dar se pot şi găsi căi, dacă tehnologia o permite, de dezvoltare locală fără a afecta esenţa patrimoniului”.
De altfel, statul ar trebui prin autorităţile sale să pună la punct o strategie de investiţii în zonă, din moment ce sunt semne de întrebare referitoare la partea de exploatare, fiind aşteptată o decizie internaţională.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
