Ministerul Educației, în topul instabilității politice

0
0

Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, ajunge la al 28-lea șef cu puteri depline în 32 de ani, fiind una din instituțiile pe unde au trecut cel mai mare număr de miniștri, după Transporturi și Sănătate.

Ligia Deca e al 28-lea ministru al Educației după 1990 FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ligia Deca e al 28-lea ministru al Educației după 1990 FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Media mandatului unui ministru a fost de aproape un an și două luni pentru fiecare șef al portofoliului, cu toate că unii au avut mai multe mandate, cum ar fi Ecaterina Andronescu (de patru ori la cârma ministerului) sau Sorin Cîmpeanu (două). Singurul ministru cu mandat complet a fost Liviu Maior, în perioada Guvernului Văcăroiu (1992-1996).

Integritatea, o problemă

Iar de unii miniștri ai Educației s-au legat și probleme de integritate, mai ales în ultimul deceniu. Nu mai puțin de cinci miniștri ai Educației din ultimii zece ani au fost implicați în controverse legate de suspiciuni de plagiat. Primul a fost Ioan Mang, fost șef al CJ Bihor și actual senator PSD, care a rezistat în mai 2012 doar opt zile la Ministerul Educației, în condițiile în care a fost acuzat de nu mai puțin de șapte articole plagiate. Adrian Curaj, ministru al Educației în perioada Guvernului Cioloș, a fost demis după ce a tergiversat demersurile de analiză ale unor lucrări de doctorat, cele mai cunoscute fiind ale lui Victor Ponta și Petre Tobă.

Alt ministru, Liviu Pop, nu și-a mai luat titlul de doctor la Academia de Poliție, după ce a fost identificat având „suspiciuni de similitudini sau plagiat”, în 2018, potrivit PressOne. Suspiciuni de plagiat au planat și asupra Ecaterinei Andronescu, pentru preluarea în teza sa de doctorat a unor pasaje dintr-o lucrare a unui olandez.

Nu în ultimul rând, Sorin Cîmpeanu este în prezent în centrul unui scandal referitor la posibila plagiere a unui suport de curs, însă sunt ridicate semne de întrebare și referitoare la teza sa de doctorat, analizată doar de instituția unde a susținut-o, instituție care nu a identificat până în prezent niciun caz de plagiat, din 1.852 analizate, spre deosebire de alte universități.

6% din PIB la Educație, neaplicat

Instabilitatea în fruntea acestei instituții a avut repercusiuni asupra banilor dați Educației, în condițiile în care deși există o lege votată din 2011 care prevede alocarea a 6% din PIB către învățământ, aceasta nu a fost aplicată deloc timp de 11 ani. Și în prezent doar circa 2,3% din PIB merg către Educație.

De asemenea, niciunul dintre miniștrii Educației nu a început depolitizarea inspectoratelor și nici a conducerilor unităților de învățământ, unde mai ales directorii-adjuncți sunt puși cu mandat interimar. În schimb, o bună parte a miniștrilor au avut propriile viziuni privind examenele din sistemul de învățământ, fiind schimbări frecvente atât la cel național/de capacitate (clasa a VIII-a), cât și la cel de Bacalaureat (clasa a XII-a).

Transporturile și Sănătatea, reticente la reformă

Ministerele care domină topul la numărul de miniștri demiși, Transporturi (31 de miniștri) și Sănătate (30 de miniștri), au pus probleme tuturor celor care au trecut pe la șefia acestora. Un singur ministru al Transporturilor a reușit să stea timp de un mandat întreg, adică Miron Mitrea, între 2000 și 2004. Domeniul a rămas cu restanțe majore, adică în continuare nefiind o autostradă care să străpungă Carpații, fiind speranțe doar că anul acesta va fi dat un prim lot din Autostrada Pitești-Sibiu, adică o porțiune de 13 kilometri, din proximitatea Sibiului.

De asemenea, guvernanții de abia încep lucrările pentru Autostrada Moldovei, promisă de numeroase guverne și majorități parlamentare. Mai mult, o reformare a conducerilor unor structuri-cheie din subordinea Ministerului Transporturilor a bătut pasul pe loc, însă acum Guvernul e obligat să aplice, ca jalon în PNRR, pentru mai multe entități, OUG 109 privind guvernanța corporativă.

Nici în domeniul sănătății lucrurile nu au mers prea bine. Spitalele regionale, de care politicienii vorbesc de 17 ani, sunt încă în stadiul de proiect tehnic. Mai mult, între timp nu se mai vorbeşte de opt, ci de trei, orizontul optimist al finalizării lor fiind 2026-2027. Pentru spitalele din Cluj și Iași au fost atribuite contractelor celor care pregătesc proiectele tehnice, în timp ce pentru Craiova ar putea fi ales responsabilul de proiect în această toamnă. Viteza de construcție a determinat Guvernul Cîțu să nu le includă în reformele PNRR, pentru că știau că s-ar putea să nu se încadreze cu finalizarea până la sfârșitul lui 2026.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite