Ministerul Culturii ţine la secret date de interes public: „Informaţiile din CV nu afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii”

Daniel Breaz este noul ministru numit de PSD la Cultură. Foto: Inquam.

Şapte consilieri ai Ministerului Culturii, cu funcţii publice de execuţie, au fost avansaţi în grad la jumătatea lunii noiembrie, conform unor comunicate de presă publicate pe site-ul instituţiei. Deşi lucrează în departamente de specialitate în care formarea profesională ar trebui să joace un rol important, Ministerul Culturii refuză să facă publice CV-urile acestora, în ciuda solicitării „Adevărul”.

Motivul? „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice”, se arată în răspunsul Ministerului.

Compartimentul Minorităţii Naţionale, Serviciul Artele Spectacolului şi Cinematografie din Cadrul Direcţiei Cultură Scrisă şi Creaţie Contemporană, Serviciul Cultură Scrisă din cadrul aceleiaşi direcţii, dar şi Serviciile Legislative şi cele Financiare, toate departamente ale Ministerului Culturii, beneficiază de la jumătatea lunii trecute de şapte consilieri avansaţi în grade profesionale superioare, toţi admişi în urma unor examene. În instituţiile statului, evaluarea şi avansarea în grad profesional vin, însă, la pachet cu creşteri salariale substanţiale. Reporterii „Adevărul” au solicitat, astfel, în baza Legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, CV-urile celor şapte consilieri pentru a putea face publice competenţele profesionale ale acestora. 

Cu toate că Ministerul Culturii recunoaşte statutul acestora de funcţionari publici, deci şi încadrarea informaţiei la categoria „informaţiilor de interes public”, refuză să facă publice datele din CV, invocând tocmai o completare a Legii 544, potrivit căreia datele personale pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afecteazăn capacitatea de exercitare a funcţiei publice, condiţie care se aplică în mod clar în această situaţie.

„Când o instituţie refuză să facă public un CV, e clar că ascunde ceva” 

„CV-urile sunt date publice. În general, persoanele din instituţii publice care au funcţii de conducere ar trebui să le aibă deja pe site, pentru ceilalţi angajaţi care au statut de funcţionar public, informaţiile ar trebui făcute publice la cerere. Nu ar trebui să fie nicio problemă pentru o instituţie să facă public acest lucru”, a explicat pentru „Adevărul” Cristian Roman, fost vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP). Potrivit acestuia, refuzul de a răspunde unei astfel de solicitări nu face decât „să ridice nişte semne de întrebare”. „CV-ul conţine date care pot rezolva o anumită situaţie – mai exact, se poate ca omul respectiv să nu aibă studiile necesare pentru un anumit post şi atunci informaţiile din portofoliul personal pot complica foarte tare situaţia. Când o instituţie nu răspunde, e clar că ascunde ceva”, a completat Roman.

Nici preşedintele Comisiei de Cultură din Parlament şi fostul ministru al Culturii, deputatul PNL Gigel Ştirbu, nu vede refuzul Ministerului ca pe un gest normal. „Mi se pare ciudat ca MCIN sa nu publice CV-urile unor funcţionari publici. Pe lângă faptul că legea îi obligă să facă acest lucru, e şi normal ca plătitorul de taxe să ştie ce pregătire au cei ce sunt plătiţi din banii săi. Pe data de 11 decembrie, ministrul Breaz este invitat la audieri, în faţa comisiei, iar atunci cu siguranţă îl vom interpela şi pe acest subiect”, a declarat Ştirbu pentru „Adevărul”.