Legile care anunţă o toamnă incendiară în Parlament

0
Vot în Parlament. FOTO Mediafax / Bogdan Maran
Vot în Parlament. FOTO Mediafax / Bogdan Maran

În ultima sesiune parlamentară, care debutează azi, pe masa deputaţilor şi senatorilor vor ajunge  legi foarte controversate care privesc, spre exemplu, numirea şefilor de parchete, fumatul în spaţii publice închise, activitate avocaţilor sau nesancţionarea doctoranzilor care plagiază.

Parlamentarii au împins pentru sesiunea de toamnă numeroase legi care au strânit criticile societăţii civile. La Senat a ajuns un proiect de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia se modifică procedurile de numire a procurorilor şefi şi a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Iniţiativa legislativă a fost depusă de preşedintele Senatului,  Călin Popescu Tăriceanu, fiind adoptată la începutul lunii iunie de plenul Camerei Deputaţilor.

Tăriceanu susţine în expunerea de motive că a depus acest proiect de lege pentru „a scoate actul de justiţie de sub influenţa prea mare a factorului politic“. În momentul de faţă, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.  „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii“, prevede, pe de altă parte,  proiectul liderului ALDE.

De asemenea, legea elimină ministrul Justiţiei şi preşedintele României din numirea Procurorului General şi al şefilor DNA şi DIICOT. Acum, procurorii-şefi sunt numiţi acum de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Tăriceanu vrea ca aceştia să fie numiţi numai de CSM.

Legea antifumat, pe masa deputaţilor

Pe masa parlamentarilor din Camera Deputaţilor va ajunge proiectul care va permite fumatul în spaţiile închise special amenajate. Potrivit proiectului care deja a fost adoptat de Senat, spaţiul public închis a fost redefinit ca „spaţiu încadrat de jur împrejur de pereţi“. Iniţiativa prevede că fumatul va fi permis în spaţii publice închise amenajate special, respectiv în „spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie“, precum şi pe terase amenajate în acest sens.

De asemenea, fumatul va fi permis şi în spitalele de psihiatrie, după ce managerii mai multor unităţi au reclamat că pacienţii devin agresivi atunci când nu pot fuma. Pe de altă parte, în continuare fumatul e interzis în spaţiile publice închise, în spaţiile publice închise de la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun şi în locurile de joacă pentru copii.

Superimunitatea avocaţilor

Legea avocaturii, iniţiată de parlamentari-avocaţi de la toate partidele, care prevede, printre altele, obligativitatea ca avocatul să fie informat imediat ce a fost interceptat într-un dosar, este la un pas de a fi adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Legea interzice procurorilor să mai ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, ori să dispună confiscarea unor probe precum corespondenţa dintre client şi avocat.

Procurorii nu vor mai putea confisca calculatoarele sau telefoanele mobile aparţinând avocaţilor, chiar dacă pe aceste aparate ar conţine probe relevante pentru anchetă. În plus, judecătorii sunt obligaţi să-i notifice pe avocaţi dacă au autorizat interceptarea telefoanelor acestora. Legea e susţinută de parlamentari  de la aproape toate partidele, de la aleşi care au probleme cu Justiţia, cum e cazul Dan Şova sau Titus Corlăţean, până la parlamentari cu un cuvânt greu în partide sau care fac parte din comisiile juridice: Florin Iordache, Florin Pâslaru – ambii PSD, Cătălin Boboc şi Alin Tişe de la PNL, sau şeful deputaţilor UMDR, Mate Andras.

Sancţionarea plagiatorilor

Un alt proiect restant, aflat la comisii, la Camera Deputaţilor, este cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016 privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat. Iohannis a retrimis în Parlament legea prin care titlurile de doctor sunt acordate şi retrase de universităţi, iar aceste titluri nu se mai acordă prin ordin de ministru, ci prin hotărârea Senatului fiecărei Universităţi.

Problema apare în cazul universităţilor private, unde criteriile de integritate sunt destul de laxe. În cererea de reexaminare, liderul de la Cotroceni a demontat aproape toate articolele noii legi. De altfel, însăşi modul cum s-a ajuns la această formă a legii arată că parlamentarii au schimbat complet Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Cioloş prin care se urmărea modificarea Legii învăţământului.

Iniţial, Guvernul voia ca printr-un articol de lege să clarifice faptul că responsabilitatea pentru contestaţiile referitoare la lucrarea de doctorat o are Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, iar diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziţiei de retragere. Ceea ce a ieşit în urma trecerii prin Parlament a dus la cu totul alt proiect de lege.

Sistemul financiar, fiert  la foc continuu

Sistemul financiar-bancar se află, la rândul său, în colimatorul unor propuneri legislative care sunt pe lista Parlamentului sau Guvernului pentru această toamnă. Legea conversiei creditelor din valută este prima din această categorie. Conversia este o restanţă foarte veche, după ce la începutul anului trecut banca centrală a Elveţiei a decuplat plafonul de 1,2 franci pentru un euro, ceea ce a dus la aprecierea puternică a monedei elveţiene atât faţă de euro, cât şi faţă de leu. Francul elveţian se tranzacţionează acum la 4,06 lei pe unitate, dar valoarea sa este aproape dublă faţă de perioada 2006-2008, când băncile din România acordau credite în franci elveţieni la un curs de 1,8-2 lei pe unitate. Din cauza aprecierii puternice a francului, cei care au luat credite în această monedă exotică s-au trezit că trebuie să plătească rate duble faţă de perioada de dinaintea crizei. Astfel, aceştia au protestat de mai multe ori, cerând o lege care să reglementeze această problemă. Deputatul Ana Birchall, iniţiatorul proiectului, a propus conversia la un curs mediu calculat de la data contractării creditului până la data conversiei. Pe de altă parte, deputatul Daniel Zamfir – cel care a iniţiat şi susţinut legea dării în plată – a afirmat că doreşte introducerea unor amendamente care să stipuleze conversia la cursul de la data contractării creditului. Solicitarea vine în contextul în care mai mulţi români au câştigat în justiţie conversia creditelor în franci la cursul iniţial. 

Imunitatea totală

Legea privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este o altă bubă. Legea precizează că acest Comitet emite recomandări Guvernului, dar şi avertizări şi recomandări pentru Banca Naţională a României (BNR) şi Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF). Problema este că recomandările sunt opţionale, însă o prevedere din lege precizează că acestea au caracter obligatoriu, iar destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. În motivarea deciziei de retrimitere în Parlament, Iohannis a spus că nu există termenul de „justificare corespunzătoare“. Cel mai mare scandal a fost provocat, însă, de prevederile potrivit cărora membrii acestuia sau ai organismelor componente au imunitate civilă şi penală. Iohannis a afirmat că astfel „se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional“. Mai mult, senatoarea Cristiana Anghel şi deputatul Daniel Zamfir cer modificarea statutului BNR, astfel încât conducerea instituţiei să nu mai aibă imunitate.

Insolvenţa personală

Legea insolvenţei personale este în vigoare deja, dar aplicarea sa a fost amânată pentru 2017. Băncile s-au opus iniţial acestei legi, dar, după apariţia legii privind darea în plată, au cerut autorităţilor să urgenteze intrarea acesteia în aplicare, ca o alternativă la cedarea locuinţelor. Momentan, legea insolvenţei persoanelor fizice nu este aplicabilă deoarece autorităţile nu au înfiinţat nici până acum Comisia Naţională de Insolvenţă şi comisiile teritoriale. 

Directiva creditelor ipotecare 

În fine, proiectul prin care se transpune directiva creditelor ipotecare a rămas blocat printre ministere. Proiectul a fost iniţiat de către ANPC şi avea o serie de prevederi care îngreunau posibilitatea băncilor de a executa silit datornicii. Mai exact, contractele de credit nu mai erau titluri executorii, iar băncile trebuiau să meargă în justiţie pentru a obţine evacuarea debitorilor. Însă Guvernul vrea să păstreze caracterul executoriu al contractelor bancare, eliminându-l însă pentru recuperatorii de creanţe.

O nouă reducere a CAS?

Tot de la această sesiune parlamentară de toamnă este aşteptată şi scăderea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), cu 3 puncte procentuale la angajat şi 2 puncte procentuale la angajator. Senatul a adoptat proiectul pe 13 iunie, acum ar urma Camera Deputaţilor - for decizional. În iunie, Guvernul a calculat un impact bugetar de 7,7 miliarde de lei al acestei măsuri, astfel că s-a opus prin vocea ministrului Finanţelor, Anca Dragu. 

Retragerea de bani de la tejghea, în aşteptare

Legea „cashback“, care prevede retragerea de bani de la POS-urile comercianţilor, a fost adoptată în Parlament, dar la începutul lunii iunie a fost returnată, spre revizuire, de către Preşedinţie. Legea lărgeşte sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianţi, la terminalele de plată şi la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăşi o sumă fixă stabilită, în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate. Proiectul a fost iniţiat de către deputatul UDMR Zsolt Molnar şi contrasemnat de alţi 31 de parlamentari PSD, PNL şi UDMR. Acesta prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianţi în sistem de bancomat, în sumă de maximum 200 de lei, reprezentând un avantaj pentru persoanele din mediul rural, unde reţeaua de bancomate (ATM-uri) nu este prea dezvoltată.

Controverse cu noul impozit forfetar

Şi proiectul legislativ care va introduce impozitul forfetar („specific“) în turism a primit votul parlamentarilor, pe 28 iunie, dar a fost întors de Preşedinţie spre reexaminare. Prin derogare de la Codul Fiscal, normativul instituie un nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, impozitul specific fiecărui agent economic fiind calculat în funcţie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier şi coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii. Prin aplicarea acestor coeficienţi asupra fiecărei unităţi hoteliere sau de alimentaţie publică rezultă valori diferite ale impozitului specific datorat statului, de la o unitate sau alta. În calculul impozitului specific, mai sunt incluse numărul de locuri de cazare, suprafaţa utilă a locaţiei şi coeficientul de ajustare pentru spaţiul tehnic.

Cu alte cuvinte, firmele cu profit mare vor fi avantajate de noua formă de impozitare, deoarece sunt scutite astfel de la plata impozitului pe profit. În schimb, firmele nou-înfiinţate sau micile afaceri vor avea de dat bani la stat, indiferent că au profit sau nu.

O restanţă mai veche: Master Planul  de Transport 

Adoptarea de către Parlament a Master Planului General de Transport (MPGT) reprezintă o restanţă încă de la începutul anului 2016, aceasta apărând ca „prioritate“ pe agendele trimestrelor I şi II din 2016. Corina Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale, a afirmat, în iunie, că „Guvernul trebuie să decidă dacă îl retrage din Parlament şi merge pe implementare, ori Parlamentul să îşi asume responsabilitatea şi să îl adopte, pentru că întârzierile vor fi foarte mari“.

Documentul prevede pentru sectorul de transport rutier construcţia a 1.300 de kilometri de autostrăzi (valoarea investiţiei fiind de 13,74 miliarde de euro), la care se adaugă 1.826 de kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde de euro), 2.874 de kilometri de drumuri TransRegio (1,7 miliarde de euro) şi 343 de kilometri de drumuri TransEuro (190 de milioane de euro).

Pentru sectorul feroviar, documentul prevede reabilitarea a 2.883 de kilometri de cale ferată (10,74 miliarde de euro), electrificarea a 489 de kilometri de cale ferată (1,12 miliarde de euro), construcţia a 439 de kilometri de linii ferate pentru marfă (1,43 miliarde de euro), construcţia a 421 de kilometri de cale ferată în parteneriat public-privat (810 milioane de euro) şi 1.000 de kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274 de milioane de euro). Pentru sectorul naval sunt prevăzute investiţii totale de 3,39 miliarde de euro, din care 865,3 milioane de euro pentru Portul Constanţa. În fine, pentru sectorul aerian (15 aeroporturi), totalul investiţiilor se va ridica la 1,3 miliarde de euro. Valoarea totală a proiectelor identificate în cadrul MPGT este de 45,4 miliarde de euro. 

Modificările la legea energiei

Legea energiei a fost modificată la finele sesiunii parlamentare trecute într-o mare grabă, dar a fost întoarsă de către preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare. Principalele modificări ale acesteia prevăd obligativitatea producătorilor de energie regenerabilă să aibă o capacitate de rezervă în sistem pentru cazul în care vântul nu mai bate soarele este acoperit de nori, dar şi alta prin care producătorii de energie pot semna contracte directe între ei cu scopul de a face mixuri energetice sau pentru a exporta. 

Modificările au fost criticate vehement de către furnizori şi producătorii de energie verde, aceştia afirmând că noile prevederi avantajează Complexul Energetic Oltenia. În motivarea retrimiterii legii în Parlament, Iohannis argumentează că nu se precizează ce înseamnă mix energetic, iar prevederea prin care producătorii pot încheia contracte între ei este în contradicţie cu un alt articol de lege, care cere imperativ ca tranzacţiile cu energie electrică să se desfăşoare pe piaţa concurenţială. În fine, prevederea privind rezerva de combustibil ar duce la creşterea preţului energiei plătite de consumatori, furnizorii argumentând că se plăteşte practic de două ori acelaşi lucru. 

Pe de altă parte, reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia, al doilea producător ca mărime din România, au respins acuzaţiile şi au afirmat că legea doar repară dezechilibrele existente deja, iar contractele dintre producători ar urma să fie încheiate tot prin OPCOM.

În fine, alte prevederi ale legii întoarse de preşedinte sunt stabilirea unor tarife egale de injecţie în sistemul energetic şi publicarea contractelor de export. Acum tarifele sunt foarte mari în regiunea Olteniei, unde sunt concentrate termocentralele pe lignit, dar şi hidrocentralele de la Porţile de Fier 1 şi 2, astfel că prevederea avantajează Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite