Korodi, despre pragul de 10% privind folosirea limbii materne: Acest proiect pune în dificultate relaţia UDMR cu PSD. Un prag de 15% ar ajuta 40 de localităţi
0
Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a vorbit, la Adevărul Live, despre proiectul de lege care propune ca statul să asigure folosirea limbii materne în comunităţile unde există cel puţin 10% minoritari, în condiţiile în care Legea actuală stipulează 20%. Liderul maghiar s-ar mulţumi să se ajungă la un compromis de 15%. Însă dacă PSD nu va fi de acord nici nu acest procent, atunci colaborarea dintre cele două partide s-ar putea destrăma.
Urmăreşte pe adevărul.ro întreaga emisiune emisiune.
Despre Legea administraţiei locale şi pragul de 10%
Nu are cum să fie obligatorie, ci poate fi ultilizată de cei care vor să folosească limba maternă. Noi am depus un proiect de lege car epleacă din experienţa utilizării a actualei legi a administraţiei locale, unde pragul e de 20% e întrunit, membrii unei comunităţi etnice pot folosi şi limba maternă în comunicarea cu autoritatea locală şi scris, şi oral.
Autorităţile locale ar trebui să aibă funcţionari care să ştie limba minorităţilor locale pentru a putea comunica. Până la urmă vorbim de servicii corecte şi de a aduce autoritatea locală cât mai aproape de comunitate.
În 2011 apare un raport al Comiteteului experţilor pe lângă Consiliul Europei care spune că din experienţa utilizării şi după ratifcararea Cartei regionale şi minoritare recomandăm României să scadă pragul şi să lărgească aria în care poate să folosească un membru al comunităţii minoritare limba maternă. Apoi, în 2012, Comitetul de miniştri al Consiliului de Miniştrii chiar face o recomandare expresă României.
Experienţa ne arată că folosirea limbii materne a unei comunităţi întâlnim în puţine oraşe. Normal ar fi ca orice servicu public - de la deconcentrate până la administraţia publică locală - să aibă la nivel local pe acei funcţionari care să ştie limba maternă a unei minorităţi. Deja în spitale e o elge specială care spune acest lucru şi e normal.
Despre celelalte praguri din lege
Aici sunt înşirate toate elementele utilizate proactiv în Europa. Un funcţionar poate fi din comunitatea respectivă. Nu e o situaţie greu de realizat. Sunt elemente critice unde trebuie privite cu seriozitate această propunere. Sunt oraşe în care etnicii maghiari sunt sub pragul de 20%, dar sunt ca număr al populaţiei la nivelul Miercurea Ciuc. Această lege s-ar aplica în marile oraşe din Ardeal: Cluj, baia mare, Timişoara. Legea nu va face o modificare foarte mare. Modificarea ar fi că serviciile publice vor fi posibile i în limba maternă. De exemplu, în alte oraşe se va folosi şi limba germană, cum e zona Sibiului, sau limba turcă în Constanţa.
Despre învăţatul limbii române
Eu am învăţat limba română prin literatură. Fata mea, care e în clasa a III-a, a început să vorbească după un manual simplu. Cum se învaţă o limbă străină? Prin cuvinte simple, nu prin literatură. De la clasa I până la a XII sunt 12 ani. Dar statul schimbă curricula mereu. Nu se poate aşa ceva. Literatura aduce o cultură, o apropiere, dar baza limbii române trebuie să fie una simplă. Din clasa a III-a până la clasa V-a nu sunt cărţi. De ce nu sunt? E o problemă reală.
Despre problemele interne ale comunităţii maghiare
Orice copil, dacă are o experienţă pozitivă cu limba respectivă, învaţă. Eu pe telefon vorbesc zilnic română. Fata mea învaţă cu deschidere limba română. Dacă dăm copiilor sentimentul că e bine, ei învaţă.
Despre Centenarul României şi mesajul lui Kelemen Hunor
El spune că nu avem motive de sărbătoare, dar trebuie să respectăm. Dacă noi mai avem doleanţe faţă de aceşti 100 de ani, e adevărat. E normal şi trebuie ca România să sărbătorească şi noi trebuie să aducem aportul nostru în ultimii 100 de ani.
Cum arată lucrurile privind înţelegerea cu PSD în privinţa Legii administraţiei publice?
Din păcate, pe această temă, partidele de opoziţie nu au niciun dialog. Pentru ei este albă sau neagră. Dar situaţia nu e albă sau neagră şi o spune Comitetul de miniştri ai Consiliului Europei. Consiliul Europei spune că threshold-ul (pragul) trebuie scăzută şi lărgită Cu PSD e o altă discuţie. Ei au spus că ar trebui să fie o bază de discuţie 15%. Unde se va duce discuţia, nu ştiu.
Săptămâna trecut eu le-am trimis liderilor din Parlament documentele de la Consiliul Europei să vadă că ce vrem noi nu e o chestie împotriva României. Am dori să ajungem la o înţelegere cu partidele politice din Parlament. Nu numai cu PSD, ci şi cu celelalte forţe politice din Parlament.
Cu PSD aveţi un protocol de colaborare?
Exact, şi pe baza acestui protocol sunt teme pe care săptămânal le abordăm şi discutăm.
Pragul de 15% pentru această lege v-ar mulţumi?
Pragul de 15% ar ajuta foarte mult comunităţi importante. Din comunitatea maghiară ar ajuta, am făcut noi un calcul, 85.000 de suflete. Ar ajuta în 40 de localităţi, nu mai mult. În un sfert din aceste 40 de localităţi deja se folosesc şi însemne în limba maghiară, deci nu ar fi o schimbare mare.
Statul de drept înseamnă aplicarea drepturilor omului, după normativele Consiliului Europei, iar un asemenea drept e şi cel al minorităţlor naţionale. Noi sperăm să existe acea deschidere înainte de 2018 prin care putem face paşi în faţă.
Ar putea periclita relaţia dumneavoastră cu PSD neadoptarea acestui proiect de lege?
Da, ne pune în dificultate. Pentru că fiecare partid când colaborează are anumite priorităţi. Acele priorităţi încerci să le ajustezi, să găseşti compromisuri. Pentru noi este o prioritate acest proiect. Noi nu spunem că în anul acesta trebuie să adoptăm legea, dar ar fi bine să treacă măcar de prima Cameră. Ar fi bine ca, măcar într-o formă de compromis, să treacă de Camera Deputaţilor. Ar fi bine şi pentru ţară.
Despre legile Justiţiei
Noi nu avem încă o poziţionare. Noi credem că anumite detalii ale MJ sunt juste. Checks and balances trebuie ajustate. Până acum am văzut numai idei, mai puţin texte punctuale, am evitat să intrăm în dezbateri. În Parlament lucrezi pe text. Până atunci suntem mai rezervaţi, dar credem că anumite ajustări în sistemul judiciar sunt necesare. Dezbaterile trebuie să fie fără patimi şi corecte. Eu cred că ministrul ar trebui să se decidă să vină cu un text. Când va fi scris într-un text de lege, ideile vor fi mult mai punctuale. Eu cred că ministrul Justiţiei are obligaţia să vină cât mai repede cu un text. Altfel, vom vorbi pe lângă temă.
Dosarul Belina
Nu ne afectează pentru că în afara unei situaţii de vot în Parlament, noi nu avem interacţiune cu zona parlamentară. Discuţii sunt, dar noi vom sugera să se meargă pe un vot de a susţine astfel de cereri. Până la urmă e decizia fiecărui membru. Mai ales în ultima perioadă apar informaţii despre cum îşi fac unii treaba în sistemul judiciar.
Despre referendumul din Catalonia şi „independenţa“ Ţinutului Secuiesc
E o mare prostie. Ceea ce se întâmplă în Catalonia, pe noi ne afectează negativ. Ceea ce cred catalanii despre viitorul lor, e în totala contradicţie cu ce credem noi. Catalanii, de exemplu, nu se consideră minoritate etnică. Când vorbeşti de autonomie, vorbeşte de instrumente poltiico-administrative în cadrul unei stări. E o nuanţă. Când vorbim de autonomie teritorială vorbim de o regiune care are o anumită specificitate.
Se încarcă comentariile...
