Klaus Iohannis: Nu voi renunţa la condiţia ca viitorul premier să nu fie penal. Şi când se angajează paznici, prima condiţie e să nu aibă cazier

Preşedintele Klaus Iohannis vine în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Klaus Iohannis bate şaua moralităţii ca să priceapă Liviu Dragnea, preşedintele PSD care, în ciuda faptului că este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, îşi doreşte să devină premier după alegerile parlamentare din decembrie.

Invitat ieri la Adevărul Live, preşedintele Klaus Iohannis a desfiinţat modalitatea prin care Liviu Dragnea a trecut prin Parlament proiectul celor 102 taxe nefiscale, lege care se află pe masa preşedintelui la promulgare. Şeful statului l-a acuzat de populism pe Liviu Dragnea, a cărui ambiţie de a ajunge premier au fost curmată din nou de Iohannis. Preşedintele a respins posibilitatea desemnării unui premier penal, profil care nu corespunde niciunui paznic, în opinia lui Iohannis. Preşedintele s-a declarat mulţumit de activitatea Guvernului tehnocrat, ajuns la Palatul Victoria într-un moment de criză generată de tragedia din Colectiv. Iohannis a anunţat că va participa la unele evenimente comemorative, care vor marca un an de la incendiul din Colectiv. Preşedintele a refuzat să se exprime în favoarea unui candidat la Preşedinţia Republicii Moldova sau a SUA. În schimb, şeful statului a spus că Franţa şi Germania sunt deschise faţă de primirea României în nucleul dur al UE.

Adevărul: Recent, cele două mari partide au anunţat listele de candidaţi. Vi se pare că au apărut schimbări importante? 

Klaus Iohannis: Au apărut schimbări şi la unii, şi la alţii. Unii au înţeles şi au scos penalii total de pe listă, alţii nu au dorit să facă acest lucru. Chiar dacă s-au schimbat câteva nume pe listă, vedem că unii sunt tot acolo, chit că trebuiau să fie poate un pic mai retraşi. Aceste lucruri le văd şi alegătorii şi vom şti în decembrie care este reacţia alegătorilor.

Asistăm în ultima vreme la un atac destul de concertat împotriva Justiţiei, a DNA, în special. Cum vedeţi toate aceste atacuri?

Eu citesc aceste atacuri într-o cheie foarte simplă: aceşti oameni sunt urmăriţi penal, chiar condamnaţi penal, şi se tem de justiţie. Răspunsul pe care l-au găsit ei, în mod fundamental eronat, este să atace, la rândul lor, instituţiile care se ocupă de ei. Aşa citesc eu atacurile la DNA, la unii magistraţi. Este calea greşită. Aceşti oameni nu îşi dau seama că greşesc profund. În loc să înţeleagă că societatea doreşte partide curate, au devenit foarte nervoşi fiindcă justiţia, dreptatea se apropie de ei şi îi descoperă. Aceşti oameni nu-şi dau seamă că, de fapt, trag propriile partide în jos. Sper că aceste partide vor înţelege în timp util, înainte să ajungem la alegeri, că aceste persoane urmărite penal şi condamnate penal nu au ce să caute în conducerea partidelor şi în conducerea instituţiilor statului fiindcă trag şi partidele în jos, şi instituţiile statului. Indiferent cât de belicos ar fi discursul lor, nu mai reuşesc să păcălească pe nimeni. Toţi au văzut că sunt, pur şi simplu, nişte persoane urmărite penal, care atacă Justiţia considerând că se pot apăra în acest fel. 

FOTO Dorin Constanda 

Prima temă de campanie lansată este acest atac la adresa Laurei Codruţa Koveşi pe tema unui preuspus plagiat în teza de doctorat, apoi a apărut disputa între Biserica Ortodoxă şi cei care susţin căsătoriile între homosexuali, apoi tema unirii. Acestea sunt temele reale pe care trebuie să le aibă campania electorală sau ar trebui să discutăm despre altceva? 

Şi aceste sunt problemele României. Este bine să se discute. Însă nu este bine să se discute în cheia electoralist-populistă. Aceste teme pe care le-aţi menţionat trebuie discutate de societatea românească, de politica românească. Trebuie să ştim ce vrem cu România. Trebuie să discutăm foarte aşezat care va fi abordarea României în chestiunea unificării cu Moldova. Trebuie să discutăm foarte aşezat dacă vrem să ostracizăm minorităţi sau dacă vrem să-i integrăm pe toţi. Dacă vrem în România o Justiţie puternică care îi rade pe vinovaţi sau dacă vrem un amestec. Toate aceste lucruri sunt foarte importante, dar trebuie dezbătute. În campanie, trebuie să discutăm despre guvernare, despre Parlament. După alegeri, partidele trebuie să vină cu soluţii reale, nu cu poveşti de TV. Poveşti de televizor ascultăm în fiecare zi şi seară. Soluţia stă în programe solide, pertinente, convingătoare, care vin să explice alegătorului ce va fi dacă partidul x câştigă. Un tânăr care ascultă un politician vrea să afle cum îşi imaginează politicianul cariera. Un om care este deja angajat sau tânăr antreprenor vrea să audă cum vede politicianul dezvoltarea economică. Un om care deja se apropie de pensie vrea să audă la TV ce spune partidul respectiv despre pensie: la ce vârstă, în ce condiţii îi va fi asigurată pensia.

Un şomer vrea să audă dacă primeşte ajutor de şomaj, dar mai ales ce îi propune partidul respectiv despre găsirea unui loc de muncă, să ducă un trai decent. Investitorii aşteaptă ca un partid să lase populismele şi să discutăm în campanie despre taxe şi impozite, şi să dezvoltăm o Românie predictibilă. Nu să venim în ajun de alegeri să schimbăm toată arhitectura taxelor şi a impozitelor pentru că unul crede că aşa dă bine la popor. Dă foarte prost. Oricine în România şi-a dat seama în România că nu aşa merg lucrurile. Ele trebuie discutate, evaluate, măsurate şi apoi reduse anumite taxe pentru că sunt birocratice şi nu avem nevoie de ele şi să lăsăm altele. S-a pus problema radiolui şi a televiziunii publice. Cum îşi imaginează cineva că acestă chestiune se rezolvă într-o săptămână renunţând la taxa radio-TV? Poate e bine, poate e rău, dar fără o discuţie, fără o evaluare şi fără un plan pe termen lung, nu se pot rezolva lucrurile. Această modalitatea heirupistă este fundamental greşită şi dăunătoare României.

Aţi făcut referire la cele 102 taxe pe care PSD vrea să le elimine. S-a şi votat în Parlament. Nu veţi promulga legea? 

Pe mine această abordare nu m-a convins deloc. Nu se poate lucra aşa. Ce să-şi imagineze un antreprenor: că azi există unele taxe, iar peste o săptămână sunt alte taxe, numai pentru că există campanie electoral? Asta înseamnă predictibilitate? Un investitor vine şi vede că la noi ca la nimeni se schimbă taxele şi impozitele pentru că vine campania. Aceste lucruri trebuie discutate şi cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu toate partidele şi cu societatea civilă. Dacă tragem concluzia că aceste taxe aduc mai multă birocraţie decât bani la buget, renunţăm la ele, şi vedem ce punem în loc. Trebuie să existe o disucţie aşezată, serioasă, împreună cu experţii.

Cum ne imaginăm că ţara va fi păzită de un penal?

Aveţi şi ceva să-i reproşaţi Guvernului tehnocrat?

Cred că au fost situaţii unde a lipsit coerenţa. La un guvern politic, există un partid care stabileşte direcţia. La un guvern tehnic, nu există un partid care stabileşte aceste lucuri. Fiecare ministru încearcă să rezolve problema aşa cum o înţelege el mai bine. Şi atunci riscul e să apară sincope, să lipsească coerenţa actului guvernamental.  Aceşti oameni nu au avut exerciţiul guvernării până acum, şi pentru nişte oameni care nu au avut asemenea exerciţiu, dar au venit şi au rezolvat atâtea probleme, este notabil într-un sens pozitiv.

FOTO Dorin Constanda 

De curând aţi făcut un portet-robot al premierului, spunând că nu trebuie să aibă probleme penale. A născut critici din partea PSD pentru că acolo toţi se gândesc că Liviu Dragnea ar putea fi viitorul premier în cazul în care PSD va forma majoritatea. Vă gândiţi să luaţi în calcul nominalizarea domnului Dragnea?

Nu am făcut un portret-robot, am enunţat câteva condiţii pe care le voi pune eu atunci când se va discuta desemnarea politicianului care va fi premier după alegeri. Haideţi să luăm chestiunea penală. Cu toţii am citit, de exemplu, în ziare că se fac angajări pentru paznici. De fiecare dată când se angajează agenţi de pază, prima condiţie e să nu aibă cazier, adică să nu fie penal. Cum ne imaginăm că ţara va fi păzită de unul cu dosar penal? Este absolut inimaginabil! Este o condiţie minimală, la care nu am absolut deloc gând  să renunţ. Ca preşedinte, nu am o problemă cu vreun partid. Am însă probleme cu oameni care n-ar trebui să fie în primul rând, dar se erijează în conducători. Am o problemă cu oameni condamnaţi şi urmăriţi penal şi încearcă prin toate metodele mediatice să arate că ei sunt adevăraţii politicieni. Nu se poate aşa ceva! Am făcut acest anunţ din timp, ca partidele să se pregătescă cu candidaţi serioşi, curaţi, capabili, astfel încât să nu avem discuţii inutile după alegeri. Nu caut o persoană care să-mi fie prieten, caut o persoană capabilă să fie un premier serios, un premier pentru următorii patru ani.

Pentru România, credeţi că este mai bine să avem un Guvern dominat de un mare partid sau un Guvern de uniune naţională?

Nu cred în soluţii de tip guvern de uniune naţională. Alegerile parlamentare se fac pentru a vedea ce partid este dorit de alegători. Acel partid trebuie să conducă o coaliţie care se bate pentru majoritate şi pentru a forma Guvernul. Dacă vorbim de un guvern de uniune naţională, înseamnă că toate partidele participă la formarea guvernului şi e imposibil de văzut în ce direcţie se îndreaptă viitorul guvern. În cazuri excepţionale - am avut aşa ceva şi este o soluţie, cum şi un Guvern tehnocrat este o soluţie care poate fi folosită - dar numai în situaţii excepţionale. Regula în democraţie trebuie să fie: guvernul va fi ales de Parlament, după ce Parlamentul a fost ales de alegători. 

„După mitingul unionist, unii politicieni au ieşit la TV ca în desenele animate“

Adevărul: În contextul mitingului avut în Bucureşti, cum vedeţi situaţia de acolo şi cum ar trebui să se raporteze România la ce se întâmplă în Republica Moldova acum?

Klaus Iohannis: După mitingul unionist, unii politicieni au ieşit la TV ca în desenele animate, au ţopăit cu abordări populiste. Nu aşa rezolvăm problema. Trebuie să o rezolvăm cu calm, cu un plan pe termen lung. Dacă ne apucăm doar din patru în patru ani, în ajunul alegerilor, să discutăm despre unire nu ne facem niciun bine. În ultimii ani, de foarte multe ori, România a vrut o abordare pe care o găsesc discutabilă. România are capacitatea de a sprijini Moldova instituţional. România trebuie să sprijine Republica Moldova pentru ca moldovenii să-şi construiască instituţii credibile, iar atunci Republica Moldova va deveni puternică. Nu este util să ne exprimăm cu privire la persoana care va fi aleasă preşedinte. Această alegere este a moldovenilor şi trebuie să avem tăria să recunoaştem acest lucru şi să-i lăsăm pe moldoveni să stabilească acest lucru. 

Cine va fi ales preşedintele SUA, cu acela vom merge mai departe“

Adevărul: În noiembrie, vor avea loc alegeri prezidenţiale în SUA, care pot influenţa politica mondială. Cât de importante sunt pentru România?

Klasu Iohannis: Sunt foarte importante. Avem un parteneriat strategic cu SUA şi l-am clasificat a fi cel mai important. Dar pot să vă spun ceva simplu: poporul are întotdeauna dreptate. Cine va fi ales, acela va fi preşedintele SUA şi cu acela vom merge mai departe. Nu ar fi corect politic să ne exprimăm. Aceasta este treaba americanilor să decidă prin vot cine îi va conduce în următorii patru ani.

Mai există UE?

Pot să vă spun clar că există.

Am văzut pomenită ideea apropierii României de nucleul dur. Aţi avut întâlniri şi cu preşedintele Franţei şi cu cancelarul Germaniei. Cum privesc aceste două ţări ideea ca România să se alăture lor?

Cu foarte mare deschidere şi cu multe aşteptări. Este un lucru pe care ni-l dorim, să fim mai aproape de nucleul UE. România este o ţară puternică şi este o ţară din ce în ce mai respectată. Noi putem să fim în nucleu dur al UE. Abordarea României este că-şi doreşte să fie acolo. Sunt ţări care nu-şi mai doresc să fie foarte bine integrate. România doreşte să fie acolo. Pentru România, este important să devină membră a spaţiului Schengen, să devină membră a zonei euro, să conteze în ecuaţia europeană. Crizele multiple prin care a trecut UE nu au trecut fără a lăsa urme şi falii. Am avut criza economică, criza migraţiei, avem divergenţe între nord şi sud în ce priveşte construcţia bugetelor publice. Avem o criză de credibilitate. România este una din puţinele ţări unde cetăţenii sunt proeuropeni şi este un lucru extraordinar. Multe ţări din vechea uniune au probleme majore. Cetăţenii sunt sceptici, populiştii câştigă teren şi trebuie să găsim cele mai bune căi pentru a redeveni credibili. Fără încrederea cetăţenilor nu putem să ne imaginm o Uniune puternică.

Ultima problemă apărută în sânul UE este acordul de liber-schimb cu Canada, de care depindea ridicarea vizelor de către Canada.

Belgia nu poate să semneze acest tratat fiindcă regiunea Valonia se opune. O situaţie neaşteptată, dar care sper că se va rezolva într-un final. Acest tratat s-a negociat în ultimii şapte ani şi s-a ajuns la o formă foarte bună. Noi am reuşit să negociem în paralel chestiunea vizelor. Majoritatea a fost perfect de acord cu acest tratat. România şi Bulgaria aveau problema vizelor, iar Belgia avea problema Valonia. Între timp, noi am negociat bine cu partea canadiană, bulgarii la fel, iar toată lumea credea că prin negociere cu Valonia se va ajunge la un acord, ceea ce încă e posibil. N-aş vrea să fiu pesimist. După atâtea negocieri, eu cred că sunt şanse ca şi Valonia să realizeze că este un acord bun pentru toată lumea.

România trebuie să sprijine Republica Moldova pentru ca moldovenii să-şi construiască instituţii credibile, iar atunci Republica Moldova va deveni puternică.

Bilanţul preşedintelui la un an de la Colectiv

Adevărul:  Pe 30 octombrie se împlineşte un an de la Colectiv. Ce s-a schimbat şi ce aţi fi vrut să se schimbe şi nu s-a schimbat? 

Klaus Iohannis: Cred că e important să constatăm că nimeni nu a uitat tragedia de la Colectiv, nimeni nu a încetat să spere că lucrurile vor fi mai bune trăgând învăţăminte după Colectiv, dar această tragedie este încă o rană adâncă pentru România. Nici după un an de zile nu putem să spunem că societatea a trecut peste această tragedie. Încă provoacă multă tristeţe, multă revoltă şi multe aşteptări de la clasa politică. Voi participa şi eu la unele evenimente comemorative, sper să o facă şi mulţi alţi români. Din punct de vedere politic, anul care s-a scurs a fost atipic, datorită sentimentului de frustrare. După tragedia de la Colectiv, guvernul a trebuit să plece, iar atunci am propus o soluţie neobişnuită: un guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloş, care şi-a făcut treaba. Sunt mulţumit de felul în care acest guvern tehnic a gestionat treburile publice.Guvernul Cioloş este un guvern acceptat de politicieni şi votat în Parlament, fără însă ca vreun partid să se indentifice cu el. Sarcina acestui guvern este cu atât mai dificilă cu cât se apropie alegerile, pentru că partidele încearcă să se profileze atacând acest guvern.

Partidele s-au reformat?

În zona partidelor, am avut anumite aşteptări, iar aici lucrurile nu stau chiar aşa bine. Am spus că partidele trebuie să se reformeze, să scoată penalii din joc, să promoveze oameni merituoşi. Trebuie să recunoaştem că aici lucrurile au cam trenat. Unele partide au înţeles aceste aşteptări şi, chiar dacă greu, au încercat să se schimbe, să devină acceptabile şi pentru noile pretenţii. În schimb am văzut cu toţii, din păcate, că alte partide, chiar dacă au înţeles acustic aceste aşteptări ale românilor, nu le-au înţeles în profunzime, nici măcar nu s-au străduit să se reformeze, au mimat reforma şi în rest au lăsat toate lucrurile aşa cum au fost şi înainte. În decembrie, vom şti în ce direcţie doreşte România să meargă. Eu personal mi-aş fi dorit mai multă reformă, mai mult curaj la partidele politice, dar lucrurile nu se termină pe 11 decembrie, este un nou început şi ceea ce la unele partide a început se va continua şi am speranţa că şi celelalte partide să înţeleagă că au trecut anii aceia când politica de partid s-a făcut într-un cerc restrâns, în nucleul partidului, şi restul doar să ridice mâna.