Klaus Iohannis:  Nu am schelete în dulap. Dacă era ceva, cineva ar fi găsit acel schelet, pentru că dulapul a fost deschis în patru campanii

Klaus Iohannis, în studioul Adevărul Live FOTO Sever Gheorghe

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, candidat cert la şefia PNL după retragerea lui Crin Antonescu,  a vorbit astăzi, la Adevărul Live, despre şansele pe care le are să ajungă alesul dreptei unite în cursa prezidenţială, dar şi despre proiectele pe care le are în vedere, în viitor.

Principalele declaraţii:

Adevărul: Domnule Iohannis, abia aţi apucat să anunţaţi că veţi candida la şefia PNL, aţi devenit interimar şi, cumva, aţi spus că luaţi în calcul candidatura la Preşedinţie şi deja, în partea cealaltă, a adversarilor, au început să apară acuzaţii. Premierul Ponta a făcut o declaraţie, spunând că aţi fi produsul unei conspiraţii anumitor structuri legate de Băsescu.

Klaus  Iohannis: O afirmaţie nefericită, ca să nu spun altceva. Dacă vine un politician de provincie care nu cunoaşte pe nimeni şi vorbeşte de structuri oculte poate fi acceptat, dar dacă vine premierul unei ţări europene şi povesteşte la televizor despre structuri oculte, trebuie să reacţionez. Omul ori nu e informat, ori este informat şi dacă ceva nu e în regulă trebuia să vină să spună despre ce e vorba. Dacă ştie şi foloseşte sintagme de acest tip, afirmaţia trebuie să fie falsă. Nu poţi să vii cu astfel de afirmaţii. Pe lângă asta, nu văd ce treabă avea premierul să mă pună într-o categorie de oameni. Nu suntem în competiţie directă, nici domnia sa nu e candidat, nici eu nu sunt. Nu înţeleg această cutumă de a face atacuri la persoană.

Probabil se uită şi dânsul pe sondaje.

Iohannis: Nu contează cum stau în sondaje. Nu se fac astfel de afirmaţii. Poţi să spui că a venit Iohannis de la PNL cu un proiect slab, dar nu mi se pare că alegătorul trebuie să accepte astfel de abordare. 

Care a fost relaţia cu actualul premier?

Iohannis: Nu s-a întâmplat nimic senzaţional, când probabil, la presiuni ale unor grupuri, a refuzat să accepte nominalizarea mea în Guvern. Nu am mai discutat de atunci cu premierul. Înainte de asta a mai fost la Sibiu, am avut discuţii rezonabile, de aceea nu ştiu de unde această nouă abordare. Acum, că am şi eu o funcţie politică, nu cred că este o problemă.

Plânge după acel USL care s-a rupt, iar PNL e partidul care a plecat. Ce se întâmplă acum în PNL? Se spune că ar fi apărut nemulţumiţi.

Iohannis: Se întâmplă lucruri normale, suntem într-o fază complicată, fiindcă preşedintele a depus mandatul împreună cu tot Biroul, după care s-a retras, dar PNL merge mai departe. Noi nu ne-am oprit nici măcar o zi. Imediat după anunţ, am aplicat Statutul. Eu am ajuns preşedinte interimar prin aplicarea Statutului. În afară de asta, în partid s-a discutat şi se discută la bază chestiunea cu PPE. I-am rugat pe colegi să discute chestiunea fuziunii cu PDL. I-am rugat să ia în discuţie chestiunea candidatului la prezidenţiale. Eu i-am rugat să discute, e absolut natural să fie diferite opinii. Doar lăsând discuţia să se desfăşoare la baza partidului putem afla ce vrea partidul. Vom avea rezoluţii din organizaţii, după care mergem la congres cu aceste chestiuni. 

Tot ce aţi enumerat se va decide la congres? Candidatul la prezidenţiale, alăturarea la PPE, fuziunea cu PDL?

Iohannis: Da. Fuziunea nu se poate hotărî, dar oamenii trebuie să spună: vrem acolo sau în altă parte. Având în vedere că toate sunt teme grele, duc la multe discuţii pe care le găsesc bune. Un partid trebuie să fie viu. Temele importante trebuie discutate în organizaţii şi, în final, conducerea partidului va propune o rezoluţie pentru congres.

Sunteţi în poziţia cea mai importantă din punct de vedere politic, preşedinte al PNL, care trece printr-o efervescenţă. Aţi avut în special funcţii executive. Se vorbeşte de faptul că nu aţi fi pregătit pentru o funcţie de asemenea anvergură. Cum le răspundeţi celor care spun acest lucru?

Iohannis:  Cunosc textul acela cu primarul Sibiului, drăguţ administrator, dar cu politica mai vedem. Eu mă simt pregătit şi pentru politica naţională, cred că mă descurc bine în poziţia de lider de partid, dar asta e evaluarea mea. Una peste alta, cred că acesta este lucrul cel mai important pentru mine. Nu sunt foarte cunoscut în România şi mi se pare potrivit să mă prezint publicului. Astfel de întâlniri ajută.

La precedenta noastră întâlnire spuneaţi, şi altele erau calculele atunci, că veţi merge în tandem cu Antonescu. El - la prezidenţiale, dumneavoastră - ca premier. Cum vă simţiţi mai pregătit, pentru un post de premier sau pentru cel de preşedinte?

Iohannis: Aş îndrăzni şi la una, şi la alta. Am un istoric care poate fi uşor urmărit. Nu am venit de nicărieri. Am venit din politica locală, cu relaţii complicate, diplomatice. Oricine poate urmări cum am ajuns până aici. PNL trebuie să fie activ. Ne place,  nu ne place, asta e situaţia în care ne aflăm. Colegii mei au considerat că pot fi un răspuns pentru partid. Din discuţii am înţeles că există colegi care cred că fac faţă.

Cunoaşteţi structurile din teritoriu? Care e gradul de cunoaştere al structurii din teritoriu?

Iohannis: Nu cunosc pe toată lumea, ar fi absurd să spun că ştiu pe fiecare în parte. Cunosc mulţi politicieni din PNL, cam la acelaşi grad cunosc organizaţiile, dar cred că am o percepţie mai bună despre cum funcţionează partidul decât cunosc, concret, o anumită organizaţie. 

Într-o campanie pentru preşedinţia partidului vă veţi întâlni cu toţi şefii de organizaţii?

Iohannis: Da. Ne întâlnim foarte des în Biroul Politic, dar da, răspunsul e clar: voi merge la întâlniri cu oameni din partid. Probabil nu va fi posibil să merg în fiecare organizaţie, dar cu siguranţă e posibil să avem întâlniri cel puţin regionale. 

Că veţi fi premier, preşedintele României, nu ştim acum. Că veţi fi preşedintele PNL, chiar şi din această poziţie, lumea e curioasă să afle punctul dvs. de vedere faţă de  nişte probleme fundamentale ale ţării. Aş vrea să intrăm un pic în ele. Aş începe cu o temă foarte generoasă pe care a lansat-o Traian Băsescu. E vorba de proiectul de ţară. S-a vorbit că după aderarea României la UE, în NATO, ne-am pierdut proiectul de ţară. Băsescu a numit proiect de ţară unirea cu Moldova. V-aţi gândit care ar fi proiectul de ţară?

Iohannis: Da, lucrăm la el. E una dintre primele chestiuni pe care dorim să le abordăm în noua construcţie de dreapta. A fost o temă: cu ce venim în faţa oamenilor? Oamenii aşteaptă soluţii, abordări programatice. Acest tip de problemă ne preocupă. Vrem un proiect pentru România. Venim cu un program pentru România care, evident, are o componentă pe politică externă, europeană, program economic, pe educaţie, justiţie. Toate acestea sunt antamate. Într-un timp rezonabil, vorbim de câteva luni, vom veni în faţa oamenilor cu acest proiect al dreptei unite. 

Nu e târziu?

Iohannis: Asta e calendarul. Cred că trebuie să avem o reacţie rapidă la situaţia în care ne aflăm. Am fi caraghioşi să spunem că e târziu, revenim peste cinci ani.Este extrem de târziu, dar prima dată de după Revoluţie este o şansă reală pentru o unificare a dreptei.  S-a discutat despre asta, nenumăraţi politicieni au venit cu această idee. Noi vrem un concept şi un program al dreptei pentru România.

Aici trebuie să vorbim despre un proiect care să unească întreaga naţiune. Ideea de unire cu Moldova poate fi un proiect de ţară?

Iohannis: Cred că aici trebuie să ţinem cont de multe lucruri. Moldova e o ţară independentă. Noi am primit un răspuns clar:  moldovenii nu îşi doresc asta. Nu văd unde e proiectul de ţară. Aici, vrem, nu vrem, dar mai bine vrem să ţinem cont de ambele părţi. Nu putem noi, românii, fiindcă avem ţara mai mare fizic, să le spunem moldovenilor: haideţi, că vă luăm şi pe voi, chiar dacă nu e aşa o idee bună. Acest răspuns a fost dat foarte oficial, din vârful statului.

În problema asta ar trebui întrebate populaţiile celor două ţări. Politicienii pot avea interese.

Iohannis:Nu e prima dată când se abordează. În anii '90 s-a mai pus odată problema. Traian Băsescu denumea proiectul naţional nu o acţiune a politicienilor celor două ţări pentru unire, ci convingerea populaţiilor. Sincer, noi vrem să venim cu un proiect pentru România aşa cum îl vedem noi. Comisiile abia acum se constituie şi vrem să avem opiniile mai multor colegi, dar pot să vă spun că vom avea acest proiect şi vom veni în faţa oamenilor cu el.

Apropo de proiecte, în civilizaţiile mai puţin rodate, oamenii ştiu cine se pregăteşte pentru funcţia de preşedinte. Îl analizează populaţia, prezidenţiabilul îşi face cunoscute programele. Nu consideraţi că e ceva în neregulă azi, în iunie, că nu cunoaştem candidaţii? Cum îi vom cunoaşte?

Iohannis: Am discutat informal cu un analist. Am pus această întrebare şi omul mi-a răspuns, franc: Nouă ne place să fie răsturnări de situaţii. E un posibil răspuns. Eu cred că ar fi fost bine să fie proceduri din timp. Dacă luăm cazul Crin Antonescu vedem că o pregătire prea timpurie te duce în direcţia opusă. Nu avem situaţii similare, dar noi, PNL, am păţit acest lucru. Am vrut să fim bine pregătiţi.Iată că nu a dus această pregătire la rezultatul dorit.  Probabil trebuie să mai treacă un pic de timp, să ne obişnuim cu regulile democraţiei, să se formeze anumite cutume. Are şi părţi bune întârzierea, creşte aşteptarea, oamenii vor fi mai atenţi. 

Aţi pomenit de 2009 şi mi-am amintit că Ponta a declarat recent că în 2009 a votat cu Antonescu. Cu cine aţi votat?

Iohannis: Evident, cu Crin Antonescu. În turul doi, da. Cu Geoană. Am fost şi parte din echipă. Dacă m-am alăturat echipei, cred în ea şi o votez. 

Sunteţi liberal. Pentru liberali, reforma statului e importantă. Miiltaţi pentru un stat minimalist, unul care să aibă rolul de arbitru în economie sau credeţi că ar trebui să fie şi jucător?

Iohannis: Noi am elaborat un program economic, l-am prezentat în campania pentru europarlamentare. În cadrul acestui program economic am venit cu un concept care poate să descrie cum ne imaginăm noi statul în economie. E o primă etapă.  Noi, în PNL, având în vedere programul economic, ne imaginăm un stat participativ. Un stat care vine în parteneriat cu investitorii, în sprijinul realizării unui proiect. Nu ne imaginăm, însă, că acest stat participativ practică intervenţionismul. Trebuie să vină să participe activ, inclusiv cu fonduri puse la dispoziţie în dezvoltarea economiei. Altfel, nu prea avem şanse.Ne place sau nu, o bună parte din resurse sunt la stat. Noi credem că statul trebuie să-şi îndeplinească rolul în învăţământ, asistenţă socială. O parte rezonabilă din resursele statului trebuie alocată pentru a creşte economia. Ea singură poate creşte, dar poate creşte mai bine dacă statul intervine activ. Nu trebuie să dea bani, poate da garanţii.

Deci vedeţi statul că ar trebui să mai păstreze controlul unor ramuri din economie?

Iohannis: În majoritatea domeniilor, statul nu trebuie să aibă controlul, cum nici autorităţile locale nu trebuie să se implice în prea multe lucruri, altele decât cele care ţin de administrarea publică. Statul e un prost administrator, dar sunt domenii care ţin de un anumit interes naţional, care la o adică trebuie să poată fi scoase din această regulă generală şi să fie puse în paranteză. Există definit, în domeniul apărării şi al relaţiilor internaţionale, apartenenţa la NATO. În relaţia cu statele europene, există interes naţional, suntem parte din UE. Trebuie definite mai bine alte domenii: România, stat de drept. 

Care e poziţia dvs. cu privire la revizuirea Constituţiei?

Sunt adeptul Parlamentului bicameral şi sunt de părere că trebuie redus numărul parlamentarilor. Nu trebuie redus Parlamentul la o Cameră. 

Care e poziţia dvs. referitoare la revendicările maghiarilor? 

Nu sunt promotorul autonomiei. 

Aveţi un plan pentru atragerea investitorilor germani în Muntenia şi Moldova?

Îmi doresc asta, am discutat şi cu colegii liberali. Dacă mă voi putea implica în acest sens, fiţi sigur că o fac. Am reuşit să atrag mulţi investitori în Sibiu, nu doar germani.

Ce veţi face pentru tineri? 

Sunt dascăl şi am fost timp de 15 ani, am avut mulţi elevi. Întotdeauna le-am spus elevilor că ar fi păcat să plece din ţară. Pot pleca la studii, să lucreze, dar să revină şi să încerce, împreună cu cei care vor să schimbe lucrurile, să facă ceva şi aici.  Îmi amintesc de vremea respectivă, chiar am fost revoltat. Noi nu vrem să creştem economia ca să arate frumos în cifre, ci să o creştem pentru oameni, pentru tineri. Să creăm locuri de muncă, pentru tineri în special. Dacă e şi mai smart această politică va creşte şi nivelul de trai.

Continuăm cu întrebările de la cititori. Noi, cei care muncim la privat, ne simţim sufocaţi de birocraţie şi nepotism. Ce putem face?

Lucrurile se pot îmbunătăţi net, dar introducând câteva lucruri simple: transparenţa decizională, buna practică în administraţie, o selecţie pe bază de competenţe, nu pe bază de rubedenii, combaterea corupţiei. Trebuie mai multă presiune pe aplicare, relaxare fiscală. 

Consideraţi că în condiţiile geopolitice actuale ar fi mai potrivită o politică pe axa Bucureşti-Berlin-Paris?

E o gândire care vine din alt secol. Cred că axele noastre sunt deja in place, există. Avem o axă - UE, iar celalaltă e militară, e NATO. Acestea sunt realităţile şi se vede că bine am făcut că le-am păstrat. Iată că suntem într-o zonă sigură prin faptul că suntem membri UE şi NATO. Alte axe pot fi definite doar economic, dar trebuie să folosim toate relaţiile care se pot crea. 

Şi cu Moscova, şi cu Beijing?

Nu exclude relaţii cu alţii. Relaţia noastră cu Moscova e negiljată, de aceea e proastă. O relaţie cultivată e net superioară uneia care se bazează pe afirmaţii făcute cu avioane, bombardiere.

Numiţi un motiv pentru care să nu vă votez la prezidenţiale. 

Sper să am măcar două-trei lucruri care să convingă electorii. Electorii din partid trebuie să îi conving. 

Aţi pomenit de justiţie, de faptul că trebuie să avem un stat de drept. Concret, cum vi se pare că funcţionează justiţia la ora actuală? E subordonată politic?

Cred că e pe calea bună. Constatăm că avem o justiţie care chiar arată ca o justiţie care merge înainte, indiferent de opiniile politicienilor. Aceasta e singura cale. Nu există alternativă pentru un stat democratic. Justiţia trebuie să fie independentă.  Politicienii care decid, pentru ei trebuie să conteze. Dacă avem mai mulţi politicieni care cred în independenţa justiţiei, e mai bine. Rolul Parlamentului este decisiv şi cred că lucrurile pot merge mai departe.

Consideraţi că unii sunt mai egali decât alţii în faţa justiţiei, având în vedere refuzul de ridicare a imunităţii unor aleşi?

 E o chestiune care trebuie discutată, poate chiar intervenit la întregul concept, inclusiv în Constituţie. Oamenii din generaţia mea provin dintr-un stat totalitar, unde dacă cineva spunea că ăla e vinovat, îl scotea vinovat prin abuz. Politicienii se tem că se poate crea un cadru în care cineva să fie pus sub acuzare. Au fost miniştri eliminaţi şi s-a terminat cu nimic. Faţă de astfel de abordări excesive doreşte să protejeze imunitatea.  Pe de altă parte, e inadmisibil ca un om care a încălcat clar legea sau există indicii puternice să nu poată fi anchetat. Aici lucrurile trebuie mai bine clarificate. Opinia mea personală este că regula trebuie să fie: imunitatea rămâne o excepţie a excepţiilor. Dacă cineva doreşte să ancheteze un politician, să o facă!

Cu ce generaţie vă identificaţi, care sunt oamenii politici pe care îi consideraţi generaţia dvs?

 Cea biologică. 

Cu Victor Ponta?

Nu. 

Veţi continua Parteneriatul Strategic cu SUA? Aţi dori unul cu Germania?

Este important şi valoros pentru noi, din multe motive. Din motive de tip NATO, cel mai important, dar cred că pot fi mai multe. Trebuie mers până la o relaţie privilegiată. Trebuie să existe o relaţie privilegiată cu Germania. Trebuie să transformăm pe cât se poate majoritatea relaţiilor diplomatice şi economice.

 Mai luăm întrebări de la cititori. Credeţi că monarhia ar putea fi salvarea României?

 Monarhia a fost o soluţie pentru România, ştim ce rol a jucat în istorie, dar trebuie să vedem că, după Revoluţie,oricâte încercări au fost de a readuce în spaţiul public discuţia pe monarhie, nu s-a reuşit. După părerea mea, în viitorul previzibil, monarhia nu va putea fi repusă în discuţie. Eu sunt republican. Avem o ţară vecină unde regele a devenit premier, dar coexistenţa sistemelor se exclude. 

Îl cunoaşteţi pe actualul premier al Italiei? 

Nu personal. 

Dacă nu se va ajunge la o fuziune cu PDL, aveţi aceeaşi deschidere la o alianţă cu aceeaşi forţă şi dăruire?

Da, fiindcă noi ne-am apucat să facem o construcţie atipică pentru România. Dacă ne uităm în urmă, au fost multe coaliţii, toate au eşuat. Putem trage nişte învăţăminte. Ele au eşuat fiindcă a lipsit încrederea între politicienii implicaţi. Noi am spus să începem să construim ceva bazat de încredere. Funcţionăm, de facto, ca o alianţă. Obiectivul nostru este să ajungem la fuziune, dar până atunci, indiferent că vorbim de două-trei luni sau de o perioadă mai lungă, noi acţionăm ca aliaţi. Atunci nu există niciun fel de problemă.Dacă nu există această încredere şi colaborare pe încredere, nu există nimic. Vrem să construim ceva serios.

 Cum vedeţi rezolvarea problemei energiei?

Eu cred că o abordare în mai multe zone, simultan, este una rezonabilă. La Sibiu pregătim o aplicaţie pe fonduri europene care doreşte să eficientizeze consumul energetic în localităţi. Şi energia verde e o soluţie, şi cea nucleară, cea hidro. Nu putem renunţa de azi, pe mâine la gaz. Cred că e obligaţia Guvernului să vină cu un plan pe care îl supune dezbaterii publice şi dispune unde va fi România peste 10 ani dacă se aplică acest plan.

Încurajaţi explorarea gazelor de şist?

Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă.

Vă referiţi la controversele legate de impactul asupra mediului?

Da, urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia.

Dacă veţi ajunge preşedinte, care va fi prima măsură pe care o veţi lua?

Sunt de discutat multe lucruri. Nu se poate clasifica aşa ceva. Nu sunt candidatul nimănui în momentul de faţă. Sunt multe lucruri care se pot face, cred că trebuie să mergem spre o mai bună perfecţionare în domeniul politicului. Nu e bine să avem persoane în Parlament care nu au niciun fel de experienţă în domeniul legislativ. Departe de mine gândul că un om care nu are treabă cu Parlamentul nu e un om bun, dar pentru a ajunge să voteze legi, trebuie să fie pregătiţi. Eu aş avea pretenţia să se pregătească pentru acest lucru. Trăim cu impresia că e suficient să vrei binele naţiunii, să mergi şi să ridici mâna. 

Sistemul uninominal este unul bun?

Acest sistem nu şi-a arătat performanţa, uninominalul trebuie rediscutat.

Domnul Blaga e un fan al sistemului german.

Şi eu. Ei au experienţă de multe decenii. În Germania e vot mixt: şi pe listă, şi pe nume. Acel sistem dă o mai bună echilibrare a Parlamentului.

Cineva a spus că România ar fi a doua Elveţie dacă ar investi în turism. 

Am avut un ministru, doamna Varga, care a avut o abordare foarte bună.  Cred că lucrurile se pot remedia, dar şi aici trebuie multă hotărâre politică. Pădurile acelea nu dispar de la sine. 

Cum vedeţi reducerea TVA?

Cred în relaxarea fiscală. Noi am propus reducerea TVA la 16%. Mulţi au spus că e imposibil. Da, de azi pe mâine. Nu e simplu, dar trebuie să ne dorim acest lucru. 

Se agită apele în PNL, e o replică a domnului Atanasiu la declaraţia domnului Antonescu. V-a acuzat că nu sunteţi străin de anumite jocuri din PNL, a dat de înţeles că aţi fost cel care şi-a aranjat apele ca PNL să ajungă în această situaţie.

Nu am urmărit declaraţiile, nu cred că a făcut astfel de afirmaţii. De multe ori, cineva face o afirmaţie care e interpretată, altcineva răspunde.

Cu domnul Antonescu aţi discutat?

Chiar azi. Nu mi-a reproşat că l-am trimis în surghiun. 

Cum vi se pare contactul cu politica din Bucureşti?

Mi se pare real, OK.  Îmi propun să rezist. 

Veţi milita pentru recuperarea Tezaurului?

 Am prea puţine date. Dacă va fi cazul, mă voi informa şi voi da un răspuns. 

 Problema care planează de când sunteţi candidat. Lumea se întreabă dacă aveţi vreun schelet în dulap.

 Dulapul meu a fost deschis în patru campanii până acum. Dacă era ceva, cineva ar fi găsit acel schelet. Stau liniştit,ştiu ce am în istoric. Asta nu înseamnă că nu mă pot aştepta la atacuri.