Klaus Iohannis, bilanț african: „Hakuna matata!”. Cu ce rămâne România după ultimul turneu prezidențial ANALIZĂ

Cele zece zile ale lui Klaus Iohannis în Africa au adus în mod concret semnarea a 12 memorandumuri de cooperare a Românei cu patru state, puține detalii despre impactul relațiilor economice, dar și o serie de controverse legate de programul șefului statului.

Președintele Iohannis pregătit de un safari în Kenya FOTO X Kenya Wildlife Services

„Aș putea să spun, fără a exagera: prin acest turneu, am repus România pe radarul african“, a fost concluzia lui Klaus Iohannis, oferită în conferința de presă alături de omologul din Senegal, în ultima întâlnire cu un șef de stat african. Însă în urma a zece zile de vizite în Kenya, Tanzania (plus Zanzibar), Capul Verde și Senegal, putem număra semnarea de memorandumuri pe teme ca mediul (Kenya), domeniul sanitar-veterinar (Kenya, Capul Verde și Senegal), cooperare agricolă (Kenya, Tanzania), cooperare diplomatică (Kenya, Capul Verde și Senegal), educație (Capul Verde și Senegal),  managementul riscului de dezastre și al asistenței umanitare internaționale (Tanzania) și gestionarea situației de urgență (Capul Verde și Senegal). Dintre miniștri, doar Mircea Fechet (Mediu) a putut fi observat în Kenya.

Dacă la categoria memorandumuri a putut fi făcut un bilanț, în cazul evoluției relațiilor comerciale nu au fost prea multe date.  De altfel, datele Institutului Național de Statistică arată că schimbările economice purtate cu țări ca Tanzania sau Kenya sunt modice. Conform INS,  cu Tanzania am avut în 2019 exporturi de 2,21 milioane euro și importuri de 3,16 milioane, în timp ce în 2020 exporturile au fost de 2,79 milioane euro și importurile de 3,05 milioane. În, Kenya, în 2019 aveam exporturi de 9,07 milioane euro, iar în 2020 4,69 milioane euro, în timp ce importurile erau de 3,52 milioane euro, respectiv 2,75 milioane euro. Dintr-o țară cum e Kenya, România importa noi în cantități mari cafea, ceai și condimente.

În schimb, printre momentele vizitei șefului statului nu au lipsit o plimbare în safariul din Kenya, apoi vizitarea unor locuri istorice din Zanzibar City (în Tanzania) sau o ceremonie bizară, în care localnici din Tanzania se aruncau în apă cu tablouri ale lui Iohannis și ale soției sale, exclamând: „Hakuna matata!“ („Nu sunt probleme“).

Ce spun specialiștii

„Adevărul“ a vorbit cu mai mulți specialiști despre ce obține România după vizitele lui Iohannis. „Având în vedere că România a fost total absentă pentru mult timp din Africa, prezența ei fiind mai mult simbolică și reducându-se la câteva ambasade, opt la număr în Africa Subsahariană, chiar și un turneu de pe urma căruia nu va mai rămâne mare lucru, marchează, totuși, din punct de vedere mediatic, o anumită prezență. În sensul că se vorbește de noi. Un aspect pozitiv a fost și decorarea șefilor de stat cu Ordinul Steaua României. Desigur, la noi a fost criticată măsură”, a punctat Ștefan Popescu, analist de politică externă, precizând că președinții francezi, mereu prezenți în Africa utilizează acest instrument al diplomației publice.

„Nu vom rămâne cu multe după acest turneu. Încă persistă o dezarticulare privind politica externă între Guvern și Președinție”, a completat analistul politică externă, cu referire la faptul că Marcel Ciolacu a precizat că nu au fost consultări cu Iohannis înainte de turneu.

Diplomație culturală fără institut cultural

De altfel, acesta a remarcat delegația redusă pentru un demers de dezghețare a relațiilor. „Nu au fost miniștri. Nu a fost ministrul Afacerilor Externe, pentru că dacă vrem să reconstruim în mod serios, acest lucru se face prin reconstruirea ambasadelor din acele state. În Tanzania, de exemplu, nu avem reprezentanță diplomatică directă (...) În Kenya și Senegal prezența e mai mult simbolică. Nu cred că avem mai mult de doi diplomați în schema ambasadelor respective. Președintele ar fi putut extinde rețeaua diplomatică în Africa. Nu avem niciun institut cultural în Africa, deși prin universitățile noastre au trecut peste 90.000 de africani subsaharieni“, completează Popescu. Mai mult, acesta susține că nu a văzut nicio o apetență în a lua sau a convinge oameni de afaceri să meargă să discute cu reprezentanți ai țărilor africane vizitate.

Analistul de politică externă mai subliniază că președintele României ar fi trebuit să aibă în vedere alte trei state importante, dacă tot a mers pe continentul african: Africa de Sud (cea mai mare putere economică), Nigeria (țară emergentă) și Etiopia (la Addis Abeba fiind și numeroase organizații, inclusiv sediul Uniunii Africane). Nu în ultimul rând, Ștefan Popescu a remarcat absența lui Iohannis și a echipei sale de consilieri din zona academică, nefiind nicio vizită în acest sens în vreun campus studențesc, pentru a discuta cu cei interesați să vină să se perfecționeze sau studieze pe continentul european.

Bine că am dat „Bună ziua!” și noi

La rândul său, și Radu Magdin, analist de politică externă, vede turneul mai degrabă cu un rol simbolic. „Cred că e important ca semnal și ca simbol că a fost acolo. Relația per ansamblu cu continentul, poate cu excepția principalilor noștri parlamentari care sunt în nordul Africii, integrați în zona MENA (Middle East North Africa). De exemplu, Egiptul, unde președintele a fost de mai multe ori și, dacă nu mă înșel, e principalul nostru partener comercial, apoi sunt Maroc, Algeria și Tunisia. După vin statele subsahariane. Era important acest semnal pentru statele subsahariene, care în anii 70 și 80 au avut mulți studenți și cu care am avut foarte multe contacte politice, economice, relații foarte strânse de prietenie. Este foarte bine că România a dat „Bună ziua!” din nou Africii, atât în contextul Strategiei naționale pentru Africa, cât și datorită faptul că UE își face planuri pentru Africa. În paralel a fost Summitul de la Berlin pe Africa. Dincolo de marile puteri, Statele Unite, rușii, chinezii, și țările mijlocii se străduie pe relația cu Africa – cum sunt Japonia, Arabia Saudită, recent Turcia. A fost important că președintele a fost acolo”, a arătat analistul.

În schimb, Radu Magdin a arătat că ar fi trebuit să existe și o mai mare deschide a șefului statului în colaborarea cu experții din diplomația noastră, pentru a exista o serie de ținte precise în politica externă. „Faptul că aceste vizite au fost în mare parte formale și schimburi de relații politice și câteva memorandumuri ține cont de modul cum am avut noi o politică externă sub Iohannis. Care nu a fost o politică externă care să lucreze îndeaproape cu Guvernul și să integreze sau eficientizeze o serie de mecanisme, care între timp s-au rafinat la alte state. Mă refer să pui la un loc informația politică, informația diplomatică, informația de intelligence și informația de comerț exterior. În condițiile în care noi asamblăm mai bine aceste mecanisme și vizitele vor avea un conținut puternic și vor stârni mai puține zâmbete. Partea de diplomație a făcut tot ce a putut. Problema noastră ca stat e că noi nu putem proiecta concretețe și aici nu e doar vina statului. Și business-ul trebuie să iasă din zona de confort, să călătorească mai mult”, a conchis Radu Magdin.