Jocuri de culise pentru prezidențiale. Pe cine avantajează data alegerilor ANALIZǍ
0Alegerile prezidențiale și parlamentare vor avea loc la final de noiembrie- început de decembrie, într-o perioadă marcată de sărbători religioase și naționale, fapt care avantajează partidul/partidele cu electorat disciplinat și putere mare de mobilizare, susțin specialiștii.
Pe cine avantajează datele alegerilor prezidențiale și parlamentare? Este întrebarea pe care am pus-o politologului Cristian Pîrvulescu și sociologului Ioan Hosu.
„Din punctul meu de vedere, avantajează în mod net PSD-ul și nu PNL-ul, deși PNL a deschis discuția și asta pentru că alegerile parlamentare sunt între cele două tururi de alegeri prezidențiale și pe 1 decembrie. Deci totul depinde de performanța partidului în alegerile prezidențiale la turul I”, susține analistul politic Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
În 2016 (alegerile parlamentare au fost organizate în 11 decembrie n.r.), proximitatea cu data de 1 decembrie a fost catastrofală pentru PNL, susține profesorul. De ce?
„Pentru că au fost folosite masiv teorii conspiraționiste pe toată linia în cadrul războiului hibrid. Pe vremea aceea nu exista AUR, astfel că voturile naționaliste s-au dus către PSD. Acum, după 20% extremiști la alegerile europene, ne așteptăm ca acest culoar să fie foarte important și ca acesta să fie speculat de AUR, care va lua voturi de la PNL în mai mare măsură decât de la PSD”, explica analistul.
„Tandemul nu mai funcționează”
În plus, spune expertul, variantele, așa cum le-a prezentat Coaliția și cum le-a trecut prin ședința de guvern, nu lasă foarte mult spațiu PNL, care trebuie să accepte situația dată.
„Totul a plecat de la premisa existenței unui tandem. Eu cred că în acest moment tandemul nu mai funcționează. Cel puțin, din declarația de astăzi, în întâlnirea cu jurnaliștii dinaintea ședinței de guvern, a domnului prim-ministru Ciolacu. A fost cât se poate de clar că va propune congresului partidului sprijinirea unui independent de tip Geoană”, precizează Pîrvulescu.
El subliniază că „un independent de tip Geoană” nu este, de fapt, Mircea Geoană: „Este o mică diferență pe care jurnaliștii prezenți la fața locului nu au înțeles-o. Și eu am căzut în capcană. Și eu am crezut că e vorba de Geoană, pentru că așa mi s-a prezentat situația. E vorba de un independent tip Geoană, deci nu de Mircea Geoană. Dacă era vorba despre Mircea Geoană, ar fi zis că îl susțin pe Mircea Geoană ca independent”.
Asta înseamnă că PSD încă evaluează.
Un candidat independent - nu ca Mircea Geoană, care provine din PSD - care să nu aibă nicio legătură cu PSD, va numi prim-ministrul de la partid politic cu rezultatul cel mai bun la alegeri. „Deci orice înțelegere de tandem pică, așa că PNL este adus într-o situație complicată. I se răspunde de către PSD, din punctul meu de vedere, cu vârf și îndesat, astfel încât nu poate să refuze oferta”, susține profesorul.
Această ofertă nu avantajează în mod clar PNL, explică Pîrvulescu, decât în măsura în care aici PNL va dovedi ceea ce n-a reușit până acum – anume că are forță politică și reușește să-și susțină candidatul în turul II. „Ori, dacă Mircea Geană rămâne candidat, știm foarte bine că PSD își va trimite candidat în turul II, așa că problemele PNL-ului și cât se poate de serioase”.
Întrebat dacă se poate gândi la anumiți candidați „de tip Geoană” pe care PSD poate să-i susține, Pîrvulescu a susținut că are în minte două persoane: Mugur Isărescu și Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
Întrebat dacă nu cumva varianta unui independent susținut de PSD nu este decât un scenariu la fel de posibil ca alte variante, cum ar fi un tandem, Pîrvulescu a explicat: „Dacă congresul, în schimb, decide că trebuie să se ducă la sacrificiu, domnul Ciolacu se va duce, dar domnul Ciolacu propune varianta câștigătoare partidului. Faptul că propune această variantă înseamnă că o și susține. Altfel n-ar propune-o. Domnia sa ne-a spus că nu va fi candidat dacă alegerile nu se țin în septembrie-începutul lui octombrie și se ține de cuvânt”.
Pe cine avantajează datele alegerilor prezidențiale și parlamentare
Configurația alegerilor oferă tuturor candidaților un orizont de șase luni în care pot să pregătească ce vor să comunice electoratului, susține sociologul clujean Ioan Hosu, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai.
„Septembrie era un orizont de timp nu tocmai rezonabil, dacă vrei să fii serios și să-ți pregătești candidații. Nu avem o urgență de tipul scenariului din Franța. Putem spune că e un câștig pentru ceea ce înseamnă predictibilitate în organizarea competițiilor electorale, chiar dacă decembrie este o perioadă nefericită din cauza vremii, din cauza vacanțelor, a mini-vacanțelor”, detaliază acesta.
Din perspectiva prezenței la vot, în ciuda faptului că există o mobilizare mare la vot, probabil și datorită contextelor naționale și internaționale, „tripticul acesta noiembrie, decembrie, decembrie, cu trei weekend-uri la rând, ar putea să fie obositor pentru cei care organizează alegeri. Da, și asta înseamnă că pot să apară erori umane destul de multe. Poate să apară uzura și pentru electorat, și pentru organizatori. Este foarte clar că e momentul ca România să se gândească foarte serios la sistemul electronic de vot”, susține profesorul.
În plus, spune Hosu, „ în acea perioadă este sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie 2024-nr ) și Ziua Națională, zile libere, și lucrurile astea de obicei am văzut că nu merg mână în mână cu participarea la vot. Oamenii optează între a merge la vot și a face altceva. Acel altceva va interfera negativ cu prezența la vot”.
În acest context, vor fi avantajate partidele care reușesc să mobilizeze mai bine electoratul, adică partidele mari.
Preferința pentru independenți
Hosu a remarcat zilele trecute un sondaj care scotea în evidență preferința pentru candidații independenți. „Preferința pentru independenți este de peste 40% și am văzut că undeva în jur de 30 și un pic merg pe platformele partidelor. Cu alte cuvinte, s-ar putea să vedem o repetare a situației de la locale și europarlamentare, unde independenții au avut de câștigat”, arată Hosu.
În acest context, ambele partide au o preocupare de a găsi candidați independenți sau care pot fi considerați independenți. „Ambele partide, PSD și PNL, ar găsi puncte comune cu Mircea Geoană. Vom vedea ce vor decide. Alți candidați independenți presupun un timp în care să fie prezentanți electoratului”, susține Hosu.
Există o diferență în ceea ce privește electoratele celor două partide. „Aici ne uităm și la profilul electoral din PSD. Trebuie să îi dai ocazia să-și cunoască posibilul candidat, și mai măsori, și mai vezi, mai testezi. Un candidat care ar veni din partea liberalilor susținut și de alte elemente de dreapta, poate fi „digerat” un pic mai rapid de electoratul liberal”, explică el.
Chiar și candidatul USR, Elena Lasconi, ar putea beneficia de acest interval pentru a lucra la notorietate, susține Hosu. „Maxim 20% din electorat știe detalii despre ce a făcut, ce ofertă electorală are. Probabil sunt câteva informații de cancan despre dânsa. În acest moment, nu există un profil public de circulație care să stea la baza unei alegeri informate”, concluzionează profesorul.
În ceea ce privește AUR, Hosu susține că e posibil ca în această perioadă să iasă în evidență mai mult faptul că oferta extrem de populistă a partidului – case la 35.000 de euro, taxe și impozite reduse – să se dovedească a fi nesustenabilă.
la întrebarea „Pe cine avantajează datele alegerilor prezidențiale și parlamentare?” un posibil răspuns este - partidele mari, cu mare putere de mobilizare și pe cele care au un electorat foarte disciplinat. Partidele mici, în schimb, pot să-și facă mai bine cunoscuți candidații.
Se încarcă comentariile...
