Ipocrizie politică. Cifrele bat vorbele în susținerea femeilor în funcții
0Cei mai importanți lideri politici își aduc aminte de rolul femeilor în spațiul public în momente-cheie ale anului, cum este luna martie, însă dincolo de vorbele frumoase, reprezentarea doamnelor încă e una mai degrabă simbolică, mai ales în politică
Odată cu Ziua Mărțișorului, politicienii au ieșit la rampă să cu urări pentru doamne și domnișoare. De la primele ore ale dimineții de 1 martie, Paul Stănescu, secretar general al PSD, și-a exprimat „întreaga stimă și admirație față de toate doamnele și domnișoarele sărbătorite”. Șeful statului, Klaus Iohannis, a organizat evenimentul „Femei în sustenabilitate”, în care s-a adresat doamnelor care promovează sustenabilitatea. Susținerea verbală a doamnelor a fost cea care l-a adus pe Iohannis, după o absență de trei ani, în Parlament, în noiembrie 2022, pentru un eveniment legat de promovarea femeilor în politica românească.
„Sunt un puternic susținător al egalității de gen și cred că avem obligația să accelerăm măsurile pentru o promovare tot mai bună a femeilor în poziții-cheie în toate domeniile, dar mai ales în politică”, declara atunci Iohannis, la un eveniment care din titlu sublinia „promovarea egalității de gen ca angajament național”.
Reprezentare simbolică
Însă dincolo de cuvintele frumoase ale lui Paul Stănescu sau ale lui Klaus Iohannis, exponenți ai oamenilor politici cu influență, situația în cifre a femeilor din acest domeniu arată că practica e diferită de afirmațiile publicate pe Facebook sau enunțate în fața unor adunări.
În Guvernul Ciucă sunt doar două femei: Gabriela Firea (Familie și Egalitate de Șanse) și Ligia Deca (Educație). Iar ministra Educației s-a alăturat echipei doar toamna trecută. Nici în conducerea Parlamentului nu sunt prea multe doamne. La Camera Deputaților, din cei 13 membri ai Biroului Permanent, adică structura care asigură conducerea forului, este o singură femeie, adică Alexandra Presură (secretar). La Senat, situația e puțin diferită, mai ales după unele mutări interne. Prin urmare, în Biroul Permanent, din cele 12 persoane, trei sunt femei. Mai precis, Alina Gorghiu (vicepreședintă cu atribuții de președintă – PNL), Roberta Anastase (secretar – PNL) și Adriana Stocheci (chestor – PSD).
La capitolul lideri de grup nu există nicio femeie care să fie reprezentantă a unui partid în acest comitet. Pentru o mai bună înțelegere, liderii de grup sunt cei care decid agenda ședințelor de plen.
Puține femei și în conducerea partidelor
Nici în fruntea partidelor nu găsim femei. Nu există un președinte de partid parlamentar în prezent. La nivel de conducere a formațiunilor, la PSD, din cei 17 membri ai Biroului Permanent Național, trei sunt femei. Cea mai cunoscută e Gabriela Firea, care e prim-vicepreședintă. La PNL, dintr-un Biroul Executiv de 33 de persoane, potrivit listei de lideri de pe site-ul formațiunii, sunt doar trei femei (Alina Gorghiu, Monica Anisie și Daniela Cîmpean, toate cu funcția de vicepreședintă). Nu e nicio doamnă în structura restrânsă de conducere, adică președinte, prim-vicepreședinți și secretar general. La UDMR, în Prezidiul Uniunii, din opt persoane, una singură este o doamnă: Biro Rozalia (președintă a Comisiei de Afaceri Externe din Cameră).
În cazul USR, cinci din cei 25 de membri ai Biroului Național sunt doamne, în timp ce la AUR, din cei 14 membri ai conducerii, trei sunt femei, dar nu pe funcțiile cele mai importante, care sunt ocupate de nume ca George Simion, Claudiu Târziu şi Sorin Lavric. O singură formațiune, care are reprezentanți în Parlament, dar nu și grup recunoscut, are copreședinte o femeie, adică REPER, pe Ramona Strugariu. Și la Forța Dreptei e o singură doamnă în Parlament: Violeta Alexandru.
Schimbarea legislației electorale, în așteptare și ea
Mai precis, este vorba de trei acte normative, două fiind legate de creșterea numărului de femei de pe listele pentru parlamentare și locale, iar unul legat de finanțarea în funcție de numărul de femei și tineri aleși în funcții publice.
Inițiativa liberală care stabileşte că pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat trebuie să fie minimum o treime femei, iar o parte dintre acestea să fie pe locuri eligibile, se află blocată la comisia raportoare din Camera Deputaților de aproape nouă luni. Proiectul de lege depus de Gabriela Firea și de Marcel Ciolacu, prin care pe listele pentru alegerile locale va exista un procent minim de 30% femei, a trecut tacit de Senat, la 11 februarie, iar la Cameră nici măcar nu a fost distribuit la comisiile de specialitate. Pe lângă aspectul legat de promovarea femeilor la nivel de structuri locale, Firea a mai urmărit și creșterea numărului de doamne din consiliile de administrație sau supraveghere ale companiilor de stat, tot la un procent de 30%.
Nu în ultimul rând, o finanțare a partidelor care să țină cont mai mult de promovarea efectivă a femeilor și tinerilor este blocată la Comisia juridică, comisie raportoare, din septembrie 2022.
Se încarcă comentariile...
