Iohannis: „Pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige”. Ce condiții trebuie îndeplinite
0Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat în cadrul evenimentului organizat la Universitatea Columbia din News York, că Ucraina trebuie să câștige pentru asigurarea securității la nivel internațional, dar și că un rezultat favorabil trebuie să îndeplinească trei condiții.
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la evenimentul World Leaders Forum, la Universitatea Columbia, New York, unde a vorbit despre ,,Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”.
„România este statul membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, precum și o țară riverană Mării Negre, zonă în care războiul este în desfășurare. Acesta este motivul pentru care consider că perspectiva noastră asupra impactului războiului în vecinătatea noastră strategică și la nivel global este relevantă”, a afirmat șeful statului la evenimentul organizat Universitatea Columbia, News York.
Totodată, șeful statului a subliniat că „lansând invazia asupra Ucrainei, Rusia a contestat, în mod direct și violent, ordinea globală creată după sfârșitul Războiului Rece”.
„Prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relațiile internaționale, precum și sferele de influență în politica globală și regională. Folosește concepte desuete, precum așa-numitul drept al „Marilor Puteri’’ de a-și impune directivele de politică externă în raport cu ceea ce numește state „mai mici”. Și atacă, în același timp, valorile democratice, statul de drept și ordinea mondială bazată pe reguli”, a mai subliniat președintele.
Președintele României a mai explicat că „agresiunea Rusiei nu a început pe 24 februarie 2022. A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când așa-numiții „mici omuleți verzi”, după cum vă aduceți aminte, au ocupat ilegal Crimeea. Și apoi a continuat în Donbas”.
Șeful statului a arătat că „România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală și periculoasă”.
„Comunitatea internațională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de așa-numitele Acorduri de la Minsk. Și a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste Acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât și SUA au înaintat propuneri de discuții cu Rusia. Dar Rusia le-a respins. Prin urmare, Rusia a arătat că atunci când spune că vrea să negocieze, de fapt urmărește să câștige timp pentru a-și pregăti următoarea agresiune. De aceea, atunci când discutăm despre cum s-ar putea termina actualul război din Ucraina, trebuie să evităm să ne întoarcem la un cadru de tipul Acordurilor de la Minsk. Trebuie să evităm crearea unui alt „conflict prelungit sau înghețat” în regiunea Mării Negre. Doar Rusia va profita de un asemenea aranjament.”, a mai explicat șeful statului român.
Noua strategie pentru regiunea Mării Negre
Klaus Iohannis a subliniat totodată că „Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă”, dar, „prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul”.
„Avem acum o abordare mai coerentă și axată pe mai multe domenii în ceea ce privește apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alți aliați la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Așteptăm, în același timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuție consistentă”, a mai explicat președintele.
„Securitatea noastră, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate”
Șeful statului a atras atenția și asupra importanței securității Republicii Moldova și a Ucrainei. „Trebuie, de asemenea, subliniat și impactul acestui război asupra Republicii Moldova, cea mai afectată țară după Ucraina. Securitatea noastră, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate. Dacă consolidăm securitatea acestora, atunci și securitatea noastră va crește, iar comunitatea noastră va deveni mai puternică”, a explicat Klaus Iohannis.
Cele 3 condiții care ar trebui urmărite de comunitatea internațională
„Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige”, a subliniat președintele României.
Cu privire la ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina și de către comunitatea internațională, președintele României a susținut că trebuie avute în vedere câteva condiții sine qua non:
„În primul rând – nu poate exista pace fără a garanta pe deplin și a restaura independența, integritatea teritorială și suveranitatea depline ale Ucrainei. Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desființată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declarației G7 în sprijinul Ucrainei.
În al doilea rând – Ucraina și Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană. Știm din propria noastră experiență că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări reprezintă un imperativ.
În al treilea rând – nu poate exista pace fără justiție. Agresorul trebuie să plătească prețul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internațional. Toți cei care au comis crime oribile în Ucraina și împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției. Toate țările cu aceeași viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieșire din acest război și de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internațională”, a aratătat președintele.
Klaus Iohannis a mai susținut că „nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate. Trebuie să apărăm democrația și să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomația și dialogul și să respingem folosirea forței în relațiile internaționale”.