Iohannis, lui Tăriceanu: Demisia celor doi magistraţi nu poate fi influenţată de preşedinte. Livia Stanciu: Nu demisionez

Preşedintele Klaus Iohannis îi transmite preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, că nu are competenţe pentru a le demite din funcţii pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, şi Livia Stanciu, şefa ÎCCJ. Totodată, Iohannis îi atrage atenţia lui Tăriceanu că un caz singular, aşa cum este cel al Marianei Rarinca, nu poate constitui un motiv suficient pentru modificarea legislaţiei penale, demers pe care nu-l susţine.

„Referitor la solicitarea de înlăturare din funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precizez că Preşedintele României nu dispune de asemenea competenţe constituţionale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor nu prevede instituţia demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcţii de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Preşedintele României. Aplicarea acestei sancţiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce priveşte solicitarea de înlăturare a celor doi magistraţi prin demisie, consider că demisia dintr-o funcţie de conducere reprezintă un act unilateral de voinţă, care nu poate fi determinat sau influenţat de nicio autoritate publică, deci nici de către Preşedintele României“, se arată în răspunsul lui Iohannis.

Şeful statului îi arată lui Tăriceanu calea legală de urmat în ceea ce priveşte cererea sa. „Asigurarea independenţei justiţiei reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunţe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a procurorilor şi, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciaţi necesar, urmează să vă adresaţi direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Preşedintele României nu are atribuţia de a declanşa, în numele niciunei alte autorităţi sau persoane, un asemenea demers juridic“, mai explică Iohannis.

Preşedintele i-a amintit lui Tăriceanu că nu este de acord cu modificarea legislaţiei penale, exprimându-se deja în acest sens. „În ceea ce priveşte solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi menţin poziţia exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziţia faţă de o eventuală modificare a acestor reglementări. În opinia mea, o situaţie particulară şi regretabilă precum cea menţionată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorităţii judecătoreşti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic“, mai spune Iohannis.

Iohannis îi spune lui Tăriceanu şi că un caz singular, cel al Marianei Rarinca, nu constituie un motiv pentru modificarea legislaţiei penale. „Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient şi rezonabil pentru modificarea legislaţiei penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social şi juridic pe care astfel de noutăţi le-ar putea produce în viaţa societăţii. Codul penal şi Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent şi, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice raţiuni sau interese politice. Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislaţiei penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacităţii autorităţii judecătoreşti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupţie“, conchide Iohannis.

CSM a sesizat Inspecţia Judiciară

După ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care i-a cerut „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, şi Laura-Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA“, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecţia Judiciară.

„Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile instituţionale şi publice ale reprezentanţilor puterii legislative, liderilor politici şi formatorilor de opinie, ale căror declaraţii depăşesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului“, se arată în comunicatul magistraţilor.

În scrisoarea sa către Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu a acuzat DNA că Mariana Rarinca (aflată în proces cu preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu) a fost dezavantajată de Justiţie.  „Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu“, a acuzat liderul Senatului.

Livia Stanciu nu îşi dă demisia: „Nu există niciun motiv”

Livia Stanciu, preşedinta Curţii Supreme, a declarat, joi, că nu îşi va da demisia în urma scrisorii transmise de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, precizând: „Nu există niciun motiv din punctul meu de vedere”.

Aceasta a refuzat să comenteze declaraţiile şefului Senatului, însă a precizat că s-a făcut o solicitare către Inspecţia Judiciară privind declaraţiile lui Tăriceanu, „inclusiv verificări dacă prin afirmaţiile sale s-au adus atingeri independenţei sistemului judiciar”.

Cazanciuc: Condiţiile de revocare a unui magistrat în România, foarte stricte

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că el întotdeauna a făcut apel ca politicienii să nu comenteze decizii ale instanţelor de judecată.

„Eu întotdeauna am făcut un apel, mai ales la oamenii politici, să nu comenteze deciziile instanţelor de judecată, tocmai pentru că există o responsabilitate în plus din partea unui om politic. Pe de altă parte, e foarte dificil să stabileşti limitele unui dialog atunci când nu ai nişte repere măcar la nivel de deontologie, de aceea am încercat de-a lungul timpului să avem nişte repere deontologice, dinspre politic către justiţie pentru a vedea care sunt limitele în care poţi să discuţi despre anumite soluţii definitive ale unor instanţe de judecată", a spus ministrul Justiţiei.

De asemenea, Cazanciuc a precizat că este dificil de schimbat un magistrat, condiţiile fiind foarte stricte. „Condiţiile pentru revocarea din funcţie a oricărui magistrat din România sunt foarte strict prevăzute de lege şi, în această situaţie, nu suntem într-una din ipotezele prevăzute de lege”, a mai spus Cazanciuc.

Referitor la achitarea Marianei Rarinca, ministrul Justiţiei a subliniat că CSM a sesizat Inspecţia Judiciară, pentru a se stabili dacă au fost respectate toate procedurile, de la momentul întocmirii dosarului şi până la finalizarea lui.

Petiţie pentru demiterea lui Tăriceanu

Pe de altă parte, în cursul zilei de joi, Asociaţia M10, condusă de europarlamentarul Monica Macovei, a lansat o petiţie publică prin care solicită demisia sau revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu. La rândul său, vicepreşdintele PNL Raluca Turcan a iniţiat o petiţie online prin care cere demiterea lui Tăriceanu.

„Cererea lui Călin Popescu Tăriceanu reprezintă un atac descalificant la adresa justiţiei din România şi a independenţei celor două instituţii cheie: DNA şi ÎCCJ şi demonstrează încă o dată dorinţa constantă a anumitor oameni politici de a bloca şi controla justiţia.  Asociaţia M10 consideră că politicienii trebuie să respecte independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat, iar intervenţiile asupra instituţiilor judiciare sunt inacceptabile şi reprezintă un atac la adresa democraţiei. Pentru toate aceste motive, considerăm că domnul Călin Popescu Tăriceanu nu mai poate ocupa poziţia de al doilea om în stat şi solicităm demisia sau revocarea sa imediată din funcţia de Preşedinte al Senatului României“, se arată într-un comunicat remis de Asociaţia M10.

„Bătălie purtată în mod elegant“

Premierul Victor Ponta a citit scrisoarea lui Tăriceanu într-o cu totul altă notă.  „Este o bătălie pe care liberalii reprezentaţi de Tăriceanu o poartă în mod elegant şi la care primesc înjurături şi tot felul de expresii de uşa cortului de la pedelişti, în special de la pedeliştii pe care Tăriceanu i-a numit miniştri“, a spus Ponta.