Iohannis a certat Parlamentul şi Guvernul: Acesta să fie momentul zero. Nu poţi să dai azi o lege şi mâine să o modifici prin OUG
0
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a adresat, miercuri, un mesaj Parlamentului României, al treilea de acest fel de la învestitura sa. Printre temele pe care şeful de stat le-a abordat au fost problema migraţiei, începerea discuţiilor pentru o nouă reformă în învăţământ, dar şi despre modul în care sunt făcute legile în România
UPDATE Victor Ponta: Discursul preşedintelui a fost foarte bun şi foarte frumos.
Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis:
Domnule preşedinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule prim-ministru, domnilor senatori şi deputaţi, vin în faţa dvs. pentru a aduce în atenţie probleme pe care le consider relevante şi care sunt importante pentru relaţia dintre preşedinte şi Parlament. Calea pe care am ales-o în exercitatrea mandatului meu este, în primul rând, cea a dialogului. Am spus şi o voi repeta. Îmi doresc un Parlament puternic şi care să se bucure de încrederea cetăţenilor.
Cred ca sunt doua aspecte esenţiale care ar trebui să definească un parlament puternic: o legislaţie de calitate şi raporturi funcţionale cu celalalte puteri în stat - toate în beneficiul cetăţeanului. Am acordat o atentie deosebită legilor venite la promulgare. Dupa cum bine ştiţi pe unele le-am retrimis pentru reexaminare, după o citire atentă. Am văzut un studiu în care 70% se arătau nemulţumiţi că legile sunt greoaie.
Preşedintele are atributul promulgării legilor după adoptarea în Parlament. Întreaga funcţionare a societăţii depinde de relaţia cu legea. Am acordat o atenţie deosebită legilor venite la promulgare. Unele le-am trimis spre reexaminare în urma unei temeinice analize. Dincolo de solicitările punctuale, am constatat şi unele aspecte care pun problema calităţii si coerenţei legislaţiei.
Doar în 2015 asupra vechiului Cod Fscal au fost 13 modificări. Legea educaţiei, Legea administraţiei locale, Codul Muncii, au fost modificate foarte frecvent. Prin doua legi distincte trimise aproape concomitent la promulgare s-a modificat acelaşi act legislativ. Aceastaă realitate trebuie să capete un răspuns. În România sunt în vigoare circa 1400 de legi şi ordonanţe de urgenţă. În 2015, peste 50% din legile adoptate în Parlament sunt legi de aprobare sau respingere a OUG-urilor date de Guvern.
De la intrarea în vigoare şi până în prezent, legi fundamentale pentru funcţionare economiei au fost modificate, în nenumărate rânduri. Legea Educaţiei, de 26 de ori, legea în domeniul sănătăţii, de 114 ori, codul Muncii,d e 28 de ori, legea privind achiziţiile publice, de 35 de ori, atc. În spatele cifrelor sunt oameni care ne-au ales să-i reprezentăm. Sunt elevii care nu ştiu după ce manuale vor învăţa. Sunt angajaţii, antreprenorii, care vor să investească, dar nu ştiu ce taxe vor plăti. Marile sisteme publice, educaţia şi sănătatea, au suferit cel mai mult.
A căuta vinovaţi nu ar folosi astăzi la nimic. S-au succedat multe Legislaturi şi Guverne. Ce putem face astăzi este să fim responsabili. Nu ne mai putem permite să vorbim de stabilitate şi predictibilitate legislativă, când lucrurile rămân la fel pe fond. Abordări de genul dăm azi o lege şi mâine o modificăm prin OUG trebuie să dispară, ca o dovadă de responsabilitate în exercitatea competenţelor. Să spunem punct şi de la capat. Acesta poate fi momentul zero pentru recredibilizarea legii. O legislaţie flexibilă, eliberată de populism şi durabilă în timp. Trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice.
Parlamentul poate, şi ar trebui, să se plaseze în centrul unui efort de asanare şi sistematizare a sistemului legislativ. Un investitor îşi va putea dezvolta un plan de afaceri pe zece ani, un om care să-şi plătească taxele nu să se plimbe de la un ghişeu la altul, să nu aşteptăm douăzeci de ani pentru construirea unei autostrăzi. O transformare de sistem ne implică pe toţi.
Despre sistemul de educaţie
Toate schimbarile făcute nu au rezolvat probleme de fond în virtutea atribuţiilor mele de mediator între puterile statului, am lansat o mare dezbatere publica privind Educaţia. Am exprimat hotărârea de a iniţia o largă consultare despre viitorul Educaţiei în România. Experimentele de până acum ne-au arătat că nici modificările legislaţiei, nici modificările luate cu gândul la campanie, nu pot duce la schimbarea educaţiei. Nu poate să fie generată doar din interiorul sistemului. Nu poate desconsidera aşteptările elevilor, dar nu se poate înfiinţa fără voinţă politică şi implicarea autorităţilor. Ne implică pe toţi.
Toate schimbările nu au rezolvat problemele de fond. Nu o dată, au creat alte probleme. Dacă vrem o educaţie de calitate, va trebui să procedăm altfel decât în trecut şi să lucrăm împreună. În virtutea atribuţiilor mele de mediator, demarez această largă consulatre, care să implice universităţi, sindicate, specialişti, autorităţi, partidele politice. Într-un termen de aproximativ doi ani se poate găsi un numitor comun şi o legislaţie-cadru, care să rămână aceeaşi. Vă cer să-mi fiţi parteneri! Un parteneriat care nu este unul personal, ci unul pentru generaţiile viitoare.
Despre poziţionarea faţă de Justiţie
Nu în ultimul rând, pentru mine un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de relaţia cu justiţia. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje în această privinţă v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie răspunde la cererile justiţiei îi poate afecta credibilitatea.
Am spus că la finele mandatului meu îmi doresc ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupţia să nu mai figureze prima. România puternică este nu doar o Românie fără corupţie, ci o Românie în care s-a recâştigat respectul pentru lege.
Despre criza imigranţilor
Folosesc acest prilej pentru a mă referi şi la o temă separată, dar cât se poate de actuală şi sensibilă în contextul actual, cea privind criza refugiaţilor. Aşa cum am afirmat, suntem pentru solidaritate în interiorul Uniunii Europene, suntem solidari cu statele membre afectate de această criză, acţionăm în spiritul respectării drepturilor omului şi consider că, mai ales acum, trebuie să respingem manifestările radicale şi să dovedim echilibru şi înţelepciune.
Tocmai de aceea, nu cred că această criză poate fi rezolvată printr-o abordare birocratică sau contabilă, matematică, ci doar prin dialog deschis, prin consultarea cu statele membre, printr-o decizie consensuală, ţinând cont, sigur, de principii şi valori, de context şi de realităţi. Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor în societate, despre accesul lor la educaţie, servicii de sănătate şi locuri de muncă pe termen lung.
Nu cred că între parteneri lucrurile se rezolvă prin impunere, prin ameninţarea cu sancţiuni, ci de comun acord. Cred că fiecare stat membru are dreptul să acţioneze în funcţie de situaţia specifică pe care o are, conform capacităţilor şi posibilităţilor pe care le are.
Acesta este punctul de vedere pe care l-am susţinut şi îl voi susţine în continuare în discuţiile pe care le voi avea cu liderii europeni. În cursul zilei de mâine, în cadrul CSAT, vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului.
Despre marcarea centenarului şi preluarea preşeidnţiei Consiliului UE
Ne apropiem de momentul în care vom marca împlinirea, în 2018, a 100 de ani de stat român modern şi apoi de preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2019. Trebuie să ne asumăm clar, încă de acum, unde ne vor găsi aceste două evenimente, cum se va prezenta România în faţa lumii şi cum se vor prezenta instituţiile noastre în faţa propriilor cetăţeni.
Voi discuta serios cu Guvernul şi voi veni în faţa Parlamentului cu o serie de propuneri pentru ca România să fie pregătită atât pentru sărbătorirea Centenarului, cât şi pentru Preşedinţiei.
Acestea sunt temele majore pe care le avem pe agendă. Avem provocări mari, dar şi oportunităţi mari. Şi mai ales, nu avem timp de pierdut. Nu avem timp de pierdut cu discuţii sterile sau de dragul imaginii. Avem o responsabilitate, iar cei care vor veni după noi ne vor judeca şi evalua după deciziile pe care le luăm astăzi.
UPDATE 408 parlamentari sunt prezenţi, dintr-un total de 554.
UPDATE 11.09: Preşedintele Klaus Iohannis a intrat îns ala de plen, însoţit de Valeriu Zgonea şi de Dan Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale.
UPDATE 11.02: Premierul Victor Ponta, împreună cu ceilalţi miniştri, au ajuns în plenul Parlamentului.
UPDATE 10.55: Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Parlament, unde a fost întâmpinat de cei doi preşeidnţi ai Camerelor, Călin Popescu Tăriceanu şi Valeriu Zgonea. Fostul ldier al PNL, Crin Antonescu, o prezenţă tot mai rară în Parlament, participă la discursul preşedintelui. Şi Elena Udrea a ascultat discursul preşedintelui Klaus Iohannis din Parlament.
Klaus Iohannis a cerut în 4 septembrie să vină în faţa Parlamentului, printr-o scrisoare adresată preşedinţilor celor două Camere. Potrivit unor surse oficiale, printrele temele discursului vor fi necesitatea adoptării în această sesiune a votului prin corespondenţă, problema migraţiei şi a cotelor de imigranţi pe care o va accepta România, dar şi de un nou cod al incompatibilităţilor.
Discursul de miercuri din Parlament este al treilea pe care îl va susţine Klaus Iohannis în faţa senatorilor şi deputaţilor, de la preluarea mandatului. Prima alocuţiune a avut loc în luna februarie, când preşedintele a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile. A doua oară, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului în luna iunie, prezentând noua Strategie Naţională de Apărare. Klaus Iohannis le-a promis senatorilor şi deputaţilor, în primul său discurs, că va veni în faţa lor la fiecare început de sesiune parlamentară.
Se încarcă comentariile...
