Ilie Bolojan, al treilea președinte interimar al României. Cum au ajuns Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu la Cotroceni. "Au pus țara într-o situație dificilă"

Anularea alegerilor urmată de demisia fostului președintelui Klaus Iohannis creează un moment fără precedent. Funcția a mai fost însă asigurată interimar, pentru perioade mai scurte de timp, de Nicolae Văcăroiu și de Crin Antonescu, actualul candidat al coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale.

Conducerea interimară a statului este asigurată de Ilie Bolojan FOTO Inquam Photos

România a mai avut doi președinți interimari în ultimii 35 de ani. Situația actuală este însă una diferită, în contextul în care nu va fi încheiată cu o reîntoarcere în funcție a președintelui, ci cu alegerea unui nou șef de stat. Cele două interimate anterioare au fost asigurate în contextul unor suspendări a fostului președinte Traian Băsescu.

Nicolae Văcăroiu, șeful interimar care nu și-a dorit funcția

Primul care a asigurat acest rol a fost Nicolae Văcăroiu, în perioada 20 aprilie-19 mai 2007, în timpul primei suspendări a președintelui Traian Băsescu. La acel moment, Nicolae Văcăroiu conducea Senatul, funcție pe care a îndeplinit-o din decembrie 2000 până în octombrie 2008. Anterior, între anii 1992-1996, a fost premier.

Pe perioada interimatului, Văcăroiu și-a delegat oamenii de la Senat pentru a îl consilia, în contextul în care s-a confruntat, între alte provocări, și cu o absență a șefilor de departament de la Cotroceni. În perioada interimatului, el a organizat întâlniri săptămânale cu șeful Executivului și cu șefii din Parlament. La finalul celor 30 de zile pe care le-a avut la dispoziție, Văcăroiu spunea de pe marginea autostrăzii, la Pitești, că nu și-a dorit acest rol.

Crin Antonescu, la putere în urma

Actualul candidat susținut de coaliția de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a fost cel de-al doilea președinte interimar, în 2012, în timpul celei de-a doua suspendări a președintelui Traian Băsescu. Antonescu a petrecut la Cotroceni 46 de zile, după ce alianța USL a schimbat șefii Parlamentului și a reușit să suspende președintele. Rezultatul avea să fie același, iar Băsescu să se întoarcă în funcție, după ce rezultatul Referendumului de demitere nu a atins cvorumul necesar de 50%. La urne s-au prezentat 46,24% din români.

La acel moment, Crin Antonescu a preluat conducerea interimară a statului din poziția de șef al Senatului, pe care a ocupat-o perioada 3 iulie 2012-4 martie 2014. În 2014 a fost înlocuit la conducerea PNL de către Klaus Iohannis, iar în Senat de către Călin Popescu Tăriceanu.

Mandatul lui Bolojan, fără precedent

Interimatul asigurat acum de Ilie Bolojan va avea o durată de 100 de zile, adică cea mai lungă perioadă în funcșie este instalat un șef temporar. Redactorul șef al Historia, Ion M. Ioniță, a explicat pentru „Adevărul” că actuala situația este complet diferită de interimatele anterioare, dată fiind demisia lui Klaus Iohannis, o premierǎ pentru România. „Președintele interimar are absolut aceleași competențe cu un președinte normal, să spunem, cu câteva mici chestiuni pe care nu le poate face. (...) Asigură totul, nu poate convoca Parlamentul, trimite mesaje Parlamentului și nu poate convoca referendum. (...) Acum este cu totul altă situație și președintele interimar trebuie să acționeze tocmai în scopul readucerii încrederii, să asigure că vom avea un proces electoral corect, transparent”, a explicat Ion M. Ioniță.

Interimatele anterioare, dată fiind suspendarea președintelui, „nu au adus nimic bun".

"Au fost două suspendări politice. În primul interimat asigurat de domnul Văcăroiu, a vrut să nu interfereze aproape deloc cu funcția prezidențială. A vrut să aibă cel mai scăzut profil posibil. Adică să îi țină locul, pur și simplu, dacă s-ar fi întâmplat ceva și era nevoie de un document semnat de președinte, sigur, ar fi făcut-o pentru a nu bloca țara, dar nici măcar nu a intrat în biroul lui Traian Băsescu, din câte îmi amintesc”, a punctat Ion M. Ioniță.

„În al doilea mandat l-am avut pe Crin Antonescu. Nici lui personal nu i-a adus nimic, nici României. Au fost două crize de care România ar fi putut să fie scutită. România nu ar fi trebuit să treacă prin așa ceva. Pur și simplu au fost rezultatul unor bătălii sterile, politice din România, fără viziune. Și în prima, dar și în a doua suspendare, cu forțarea foarte multor prevederi constituționale și legale. A fost un efort enorm, mai ales în a doua suspendare, de scăpa de președinte, dar care nu a adus nimic bun României, ba chiar a pus țara într-o situație dificilă, pentru că într-adevăr, partenerii europeni s-au întrebat ce se întâmplă în România. Au fost foarte îngrijorați de stabilitatea politică, de măsura în care aceste acțiuni de suspendare se încadrează sau nu în Constituție. Au adus costuri politice, de imagine, au încins foarte mult societatea, dar practic nu au adus niciun moment pozitiv. Nu au obținut nici capital de imagine, Nicolae Văcăroiu nici măcar nu a dorit să aibă așa ceva. Funcția a îndeplinit-o pentru că trebuia să o îndeplinească”, a mai explicat redactorul șef Historia.

Alegerile care vor da un nou șef de stat vor avea loc pe 4 și pe 18 mai. Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 începe pe 4 aprilie și se încheie pe 3 mai. Pe 18 februarie începe însă perioada electorală, iar candidaturile vor fi depuse până pe 15 martie, urmând să fie analizate contestațiile până pe 19 martie.