Guvernul ucide prin comasare trei muzee faimoase

Executivul are în sertar un proiect de lege prin care vrea să unească Muzeul Antipa cu Muzeul Ţăranului Român, iar colecţia celui din urmă să treacă, în aer liber, la Muzeul Satului.

Guvernul şi-a întors faţa către Cultură, cu scopul de a hăcui muzee. Scandalul a izbucnit la Cotroceni, când preşedintele Traian Băsescu i-a cerut lui Gigel Ştirbu, după ce liberalul a depus jurământul de ministru al Culturii, să nu comaseze Muzeul Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

În schimb, premierul Victor Ponta a replicat scurt: „Comasaţi-le!“ Contactat de „Adevărul“, Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român (MŢR) din Capitală, „a tradus“ schimbul de replici de la Palatul Cotroceni. „Ştiu că pe masa Guvernului a ajuns un proiect de hotărâre, prin care, în primă fază, Muzeul Antipa urmează să fie trecut de la Ministerul Culturii la Ministerul Mediului.

Apoi, clădirea MŢR urmează să intre în administrarea Muzeului Antipa, iar muzeul nostru, MŢR,  să fie comasat, în termen de 90 de zile, cu Muzeul Satului. Planul este ca toată expoziţia de aici să ajungă în aer liber, la Muzeul Satului, în Herăstrău“, a explicat Niţulescu. Ulterior, Virgil Niţulescu i-a trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta prin care i-a cerut „să nu repete greşeala făcută de regimul comunist“ şi să nu aprobe hotărârea de comasare.

Sediu pentru Rovana Plumb?

Surse politice ne-au declarat că proiectul de hotărâre a fost elaborat chiar de ministrul Mediului, Rovana Plumb. În plus, Rovana Plumb i-a cerut acordul şi fostului ministru al Culturii Daniel Barbu, care a aprobat mutarea, în principiu. Aceleaşi surse ne-au spus că în spatele acestei mutări se ascunde o altă miză, fără vreo implicaţie culturală.  Rovana Plumb ar vrea să-şi mute ministerul într-un alt sediu, iar clădirea care găzduieşte MŢR a picat ca o mănuşă, fiind situată în buricul târgului, chiar peste drum de Guvern.

Proiectul de hotărâre urma să fie votat chiar în şedinţa de Guvern de ieri, dar, în urma presiunii mediatice, Executivul nu l-a mai trecut pe ordinea de zi. Înainte de şedinţă, am întrebat-o pe Rovana Plumb dacă ministerul pe care îl conduce a orchestrat aceste mutări. Ministrul PSD s-a arătat iritată de întrebări, a aruncat vina pe situaţia încordată din USL, dar nu a răspuns concret la întrebări. 

„Nu există nicio iniţiativă de acest fel, nici a Guvernului, nici a Ministerului Mediului. Acum, pentru scandalul din USL e de vină Ministerul Mediului. Pentru toate e de vină Mediul“, a declarat Plumb, iritată. Ulterior, ea a precizat că va clarifica public această problemă pentru a risipi „dezinformările din spaţiul public“.
„Probabil, mai târziu, am să fac o declaraţie ca să nu mai existe dezinformări în spaţiul public“, a promis ministrul Mediului, dar nu s-a ţinut de cuvânt.

Ştirbu, împotrivă

Proaspătul ministru al Culturii nu pare dispus să contopească cele trei muzee. „Eu nu sunt de acord cu aşa ceva, pentru că Muzeul Ţăranului Român este o instituţie de cultură, o instituţie emblematică pentru spiritualitatea acestui popor“, a declarat Gigel Ştirbu.

Brambureală şi în cinematografie

gest O altă decizie controversată în domeniul cultural luată de guvernul Ponta vizează cinematografia. În iulie anul acesta, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care s-au comasat Arhiva Naţionaă de Filme (ANF), aflată în subordinea Consiliului Naţional al Cinematografiei (CNC), cu două studiouri de producţie aflate în subordinea Ministerului Culturii: Studioul Cinematografic Bucureşti, specializat în lungmetraje şi condus de Lucian Pintilie, şi VideoArt, specializat în documentare şi filme TV, condus de Laurenţiu Damian.

Cele trei unităţi formează, prin comasare, Institutul Naţional al Filmului, trecut în subordinea Ministerului Culturii.  Problema e că prin această fuziune se încalcă o convenţie europeană privind cinematografia, semnată şi de România. Potrivit acestei convenţii, arhivele naţionale de filme trebuie să rămână independente de orice alte instituţii cu scop comercial, tocmai spre a li se asigura o anume imparţialitate faţă de actorii economici din domeniu, fie ei privaţi sau de stat.

Or, studiourile cu care a fost comasată ANF sunt societăţi comerciale cu capital de stat. O altă carenţă a ordonanţei este aceea că nu clarifică ce se întâmplă cu patrimoniul de filme al ANF. Potrivit Legii Cinematografiei, acesta aparţine CNC, iar ANF este doar un custode. Trecerea ANF, prin această comasare, în subordinea Ministerului Culturii nu a fost însoţită şi de precizări privind soarta peliculelor gestionate de ANF, căci Legea Cinematografiei nu a fost modificată.   ; Liviu Avram

„Suntem incapabili să ne încropim o istorie şi un destin“

Pentru filosoful Andrei Pleşu, comasarea celor două muzee ar confirma că în România nu mai există nici măcar reguli minimale. „Mi se pare de necrezut ca o minte normală să producă o asemenea idee“.
„E o probă îngrijorătoare de iresponsabilitate, ignoranţă, tembelism. Mi se face pur şi simplu frică. Credeam, naiv, că Guvernul are alte priorităţi: M-am înşelat. Doamna Plumb şi domnul Ponta au insomnii cu privire la Muzeul Ţăranului Român. Le sugerez şi alte isprăvi: să comasăm Camera Deputaţilor cu Senatul, sau Ministerul de Interne cu cel de Externe, că tot România e“, a spus Pleşu, blogger „Adevărul“. 

Nici Gabriel Liiceanu nu a putut asista indiferent la tentativa de comasare a muzeelor. „Muzeul Ţăranului a fost opera a doi oameni luminaţi: a unui ministru al Culturii (Andrei Pleşu), care a avut ideea şi a găsit omul potrivit pentru ea; şi a unui artist cu viziune mare (Horia Bernea), care, prin muzeul acesta, a integrat satul românesc în valorile  civilizaţiei mediteraneene, aşezând astfel europenitatea noastră pe o tradiţie milenară“. 

Din clipa în care Pleşu n-a mai fost ministru, iar Bernea a dispărut, Muzeul a intrat într-o lentă agonie. Pentru a reveni la viaţă, ar fi avut nevoie de guverne cu vocaţia redresării. A avut însă parte, iată, de unul specializat în lovituri fatale. Avem sub ochi, în mic, un exemplu pentru felul în care românii ratează în mod sistematic continuitatea. Se pare că suntem incapabili să ne încropim o istorie şi un destin“, a spus Liiceanu.

„O  struţocămilă“

Antropologul Vintilă Mihăilescu vede în decizia politicienilor „o gafă politică uriaşă“. „Este un atentat la identitatea naţională. Miza este simbolică – suntem o naţie de ţărani, iar figura ţăranului este simbolul identităţii române. Ne place, nu ne place, asta suntem. Cele două muzee, împreună, sunt simbolul acestei culturi naţionale. Unul e trupul şi celălalt e sufletul naţiunii, pentru că sunt ireductibile unul la altul. E ca şi cum am lua statuia lui Mihai Viteazul şi statuia lui Caragiale şi am face un simbol naţional cu Caragiale pe cal, o struţocămilă care nu mai înseamnă nimic“, a spus antropologul.

Regizorul Cristi Puiu şi-a manifestat şi el dezacordul: „Orice atingere adusă patrimoniului naţional mă afectează în primul rând ca om. Aceste instituţii ne reprezintă, compun identitatea noastră. Indiferent dacă se întâmplă sau nu, numai faptul că gândul ăsta s-a născut în mintea cuiva e rău. Sunt lucruri în ţara asta care nu pot fi atinse“, a spus cineastul. „MŢR are un patrimoniu de o valoare inestimabilă, strâns în aproape 100 de ani, astfel încât să valorifice arta populară“, a explicat şi istoricul Dan Falcan. ( Corina Zorzor)

Pe aceeaşi temă:

Andrei Pleşu: Dna. Plumb şi dl. Ponta au insomnii cu privire la MŢR. Le sugerez să comasăm Camera Deputaţilor cu Senatul

Filosoful Andrei Pleşu a spus că posibila comasare a Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului din Bucureşti este o idee care demonstrează că în România nu mai există nici măcar reguli minimale. Scriitorul îi propune guvernului, într-o notă ironică, şi alte comasări, cum ar fi Camera Deputaţilor cu Senatul sau Învăţământul cu Irigaţiile.

Întâlnire în trei pe tema comasării muzeelor. Gigel Ştirbu se opune

Liberalul Gigel Ştirbu, proaspăt ministru al Culturii, este împotriva comasării Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului, în ciuda îndemnului dat de şeful Guvernului, Victor Ponta. O întâlnire cu directorii muzeelor implicate l-au convins pe Ştirbu să nu-şi pună semnătura pe un astfel de proiect.

Liiceanu :„Se pare că suntem incapabili să ne încropim o istorie şi un destin“

„Din clipa în care Andrei  Pleşu n-a mai fost ministru al Culturii, iar Horia Bernea  a dispărut, Muzeul Ţăranului Român (MŢR) a intrat într-o lentă agonie“, spune filosoful Gabriel Liiceanu, referindu-se la ideea comasării Muzeului Satului cu MŢR.