Guvernul declanșează un blitzkrieg fiscal. Cum a menajat reforma bugetară instituțiile din teritoriu

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind măsurile-fiscal bugetare, după ce a eliminat aproape orice prevedere care deranja aleșii din teritoriu, însă fiind drastic cu mediul privat. Urmează ultimul pas: angajarea răspunderii în Parlament.

Guvernul își va asuma răspunderea pe proiectul trimis în Parlament FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

După negocieri de aproape două luni și mai multe variante scurse în presă, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare a fost adoptat de Guvern, pe ultima sută de metri fiind mai multe modificări, făcute mai ales la presiunea liderilor din teritoriu. Pentru că majoritatea schimbărilor vizează măsuri bugetare, prea puține fiind pe zona de fiscalitate, mediul privat va fi cel mai lovit de efectele actului normativ.

A fost eliminată prevederea prin care erau limitate cheltuielile pentru evenimente artistice și culturale în teritoriu. Anul viitor, în România urmează patru rânduri de alegeri, ceea ce însemna că în prag de europarlamentare, locale sau parlamentare, administrațiile locale ar fi trebuit să aleagă ce evenimente fac, pentru a nu depăși pragul impus. Prin urmare, surse din Coaliție au precizat că liderii de la centru au cedat în urma presiunii din teritoriu și a celor de la UDMR, un argument pus pe masă fiind că evenimentele ar putea să fie ținute doar pentru locale, iar celelalte tipuri de alegeri, ignorate.

Atenție față de posturile din teritoriu

Tot în cazul administrației locale, o prevedere este aceea că la nivelul UAT-urilor are loc reducerea posturilor cu doar 10%, raportarea fiind la numărul total de posturi din organigrame. Așadar, puține posturi. Modificări sunt și în cazul diminuării funcțiilor de conducere. În primul rând, nu se va aplica procentul scăderii de la 12% la 8% în cazul unor domenii ca educație, sănătate, apărare națională, siguranță și ordine publică. Aici vor fi maximum 10% șefi. De asemenea, ajustări sunt și la nivel local, unde nu vor fi luați în calcul secretarii generali de comune, orașe sau unde sunt detașați de la sectorul de apărare, siguranță și ordine publică.

În ceea ce privește măsurile fiscale, printre ultimele modificări sunt creșterea TVA-ului la concerte și evenimente culturale la 9%, de la 5%. Tot pe zona fiscală, Coaliția a decis acordarea banilor pe voucherele de vacanță și pe tichetele de masă doar electronic, pe card, nu în mână.

Opoziția atacă legea la CCR

Liderul USR, Cătălin Drulă, a anunțat că formațiunea sa va sesiza imediat CCR pe tema proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Iar în interiorul Coaliției sunt emoții privind constituționalitatea actului normativ. Una dintre măsurile cu posibile vicii de constituționalitate este cea legată de adăugarea unei supraimpozitări a băncilor cu 1% din cifra de afaceri, asupra căreia i-ar fi avertizat inclusiv ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pe colegii din Guvern. De asemenea, probleme sunt și în cazul taxării profesiilor liberale și a persoanelor fizice autorizate, unde „normele sunt contradictorii, imprecise, lipsite de predictibilitate și de proporționalitate“, după cum susțin surse de la vârful PNL pentru „Adevărul“.

În schimb, primul aviz al Consiliului Legislativ, unul favorabil, cu observații, a arătat că o prevedere precum plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare are potențial de neconstituționalitate, încălcându-se Legea salarizării unitare.

Plenul comun pentru angajarea răspunderii va fi astăzi, conform planului Coaliției, care lasă doar câteva ore pentru amendamente Opoziției.

CES arată efectele asupra mediului privat

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ pe penultima formă a legii privind măsurile fiscale și bugetare, pentru că ultima formă nici nu a mai fost înaintată. CES arată negru pe alb că „măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul și-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat și doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat“. Consiliul susține că nu e deloc un act normativ previzibil, din moment ce măsurile ar trebui puse în aplicare de la 1 ianuarie 2024, deci după 3 luni, nu 6 luni, atât cât prevede încă (pentru că Guvernul vrea să schimbe și acest lucru printr-un OUG) Codul Fiscal. „Supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra microîntreprinderile care plătesc și nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală“, mai arată CES.