Guvernarea PSD-ALDE îi îndepărtează pe români de Uniunea Europeană. Unde se clasează România în topul creşterii euroscepticismului VIDEO

Sprijinul românilor pentru apartenenţa ţării la Uniunea Europeană a ajuns la 49%, în scădere cu zece puncte procentuale faţă de aprilie,  printre cauzele declinului fiind deciziile şi mesajele promovate de coaliţia PSD-ALDE.

Românii încep să fie din ce în ce mai pesimişti în ceea ce priveşte apartenenţa ţării la UE, aceştia înregistrând cea mai mare creştere a neîncrederii faţă de acest organism, după cum arată un sondaj Eurobarometru desfăşurat în statele Uniunii în septembrie şi dat publicităţii miercuri. Concret, sprijinul românilor pentru apartenenţa ţării lor la Uniunea Europeană a ajuns la 49% în septembrie, în scădere cu zece puncte procentuale faţă de aprilie 2018. „Susţinerea pentru apartenenţa la UE s-a deteriorat în şapte ţări, dar cel mai mult în România, care a pierdut 10%, având o creştere de la 7% la 21% în ceea ce priveşte părerea negativă. Această scădere a susţinerii apartenenţei este fără precedent în ultimul deceniu în cazul României, aceasta venind de la un nivel de 71% care se înregistra în 2007 şi care a fluctuat de-a lungul anilor“, explică autorii sondajului, în studiul publicat de Parlamentul European. 

La nivelul UE, sprijinul mediu al cetăţenilor europeni pentru apartenenţa la blocul comunitar este de 62%, în creştere cu două puncte procentuale faţă de luna aprilie, cea mai mică valoare înregistrându-se în Cehia, 39%, iar cea mai ridicată în Luxemburg , 87%.

Autorii studiului subliniază  faptul că România e pe a doua poziţie în ceea ce priveşte procentul celor care cred că apartenenţa la UE e un lucru rău (21%), după Marea Britanie (22%), fiind în faţa unor ţări care au dat în ultimii ani mai multă dovadă de euroscepticism, cum e cazul în Grecia (20%), Italia (18%), Republica Cehă (17%), Austria (16%) şi Ungaria (14%). 

Pesimism şi în privinţa direcţiei UE

România mai atrage atenţia prin situarea în cap de listă în ceea ce priveşte creşterea procentului privind ideea că Europa se îndreaptă într-o direcţie greşită. Astfel, 56% din românii care au răspuns la sondaj au afirmat că UE se îndreaptă într-o direcţie greşită, cu 15% mai mult faţă de ultimul sondaj. România e urmată în ceea ce priveşte acest aspect de Franţa, Germania şi Slovenia, care au o creştere de 13% la ultimul Eurobarometru.

„În România, care la 1 ianuarie 2019 preia preşedinţia semestrială a Consiliului UE, contextul naţional turbulent prin care trece ţara începând din luna august pare să afecteze şi indicatorii de sprijin al UE, în mod tradiţional mai ridicaţi. România este zguduită de diverse proteste antiguvernamentale pentru a denunţa corupţia şi reforma sistemului judiciar. Nemulţumirea de la nivel naţional pare să se reflecte asupra percepţiei respondenţilor români faţă de UE exprimată în acest studiu “, explică autorii.

Pe de altă parte, 64% din români consideră că România a avut de câştigat de pe urma intrării în UE, în timp ce media europeană e de 68%, iar 65% dintre români ar vota pentru rămânerea în UE dacă ar fi un referendum, fiind la un procent faţă de media europeană.

Propaganda are întotdeauna consecinţe. Mulţi îşi imaginează că acele clişee idioate cu europenii care ne vor răul şi care circulă necontrazise în spaţiul public trec pur şi simplu. Valeriu Turcan, fost consilier prezidenţial

Ce spun specialiştii

Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ susţin că influenţarea opiniilor respondenţilor s-a datorat evenimentelor politice şi sociale din ultimele luni, acestea fiind cele care arată de ce românii sunt mai pesimişti în ceea ce priveşte relaţia ţării cu UE. „Problematica UE e mult mai delicată în ultima vreme, în sensul că sunt multe declaraţii critice la adresa UE, în general din partea Guvernului. Poate să fie una dintre cauzele rezultatului. Mai mult, există o parte a populaţiei mai interesată, care ţine cont de pulsaţiile vieţii politice şi de retorica unor partide“, a declarat sociologul Alfred Bulai. Acesta a subliniat că în opiniile respondenţilor contează şi contextul social în care se desfăşoară o asemenea cercetare sociologică, „fluctuaţiile de procente“ putând fi cauzate de aceste evenimente: declaraţii ale unor lideri politici, decizii luate de instituţii etc.

„Propaganda are consecinţe“

Pe de altă parte, fostul consilier prezidenţial Valeriu Turcan apreciază că retorica anti-UE venită chiar din partea unor partide ca PSD şi ALDE, adică formaţiunile care asigură menţinerea  Guvernului Dăncilă, au influenţat rezultatele. „Propaganda are întotdeauna consecinţe. Mulţi îşi imaginează că acele clişee idioate cu europenii care ne vor răul şi care circulă necontrazise în spaţiul public trec pur şi simplu. Ei bine, ele lasă urme profunde şi odată instalate, au potenţialul de a schimba orientări strategice şi de a determină comportamente împotrivă intereselor naţionale. Este, dintr-o anumită perspectivă, şi bilanţul instituţiilor româneşti. Uniunea Europeană, cu tot ce înseamnă ea, valori, şanse şi oportunităţi, dreptul de a circula şi a munci, nu a mai fost apărată. Narativul despre Europa a fost lăsat la voia interpretării pe care o dau politicienii corupţi pe anumite canale media. La temelia Uniunii Europene stă legea. Când statul de drept nu este apărat şi este tolerată ideea că luptă împotrivă corupţiei a fost ceva străin de România, ceva impus din străinătate, atunci să nu se mire cineva că toată apartenenţa la Uniunea Europeană se relativizează. Rămâne o întrebare, de ce este tolerată reorientarea nelegitimă a Românie într-o altă direcţie de către politicieni corupţi? Până la urmă nici cetăţenii şi nici Parlamentul nu au dat un vot pentru destructurarea unor instituţii, pentru încălcarea Constituţiei României sau a angajamentelor asumate în cadrul Uniunii Europene. Inamicii României sunt principalii beneficiari“, a declarat fostul consilier prezidenţial.

Campania pentru referendum

Studiul a fost efectuat în septembrie, chiar în perioada de campanie a referendumului pentru familia tradiţională, în aceste săptămâni fiind lansate numeroase mesaje în care se specifica faptul că Bruxelles-ul nu trebuie să se amestece în treburile interne ale României. Întrebat dacă şi mesajele anti-UE lansate mai ales în campania pentru referendumul privind familia tradiţională ar putea fi o cauză a rezultatelor, sociologul Bulai a precizat: „Ipotetic, poate fi luat în calcul şi acest factor, dar trebuie toată baza de date ca să spunem clar valorile celor care au răspuns“. De asemenea, acest factor e luat în considerare şi de Valeriu Turcan. „Desigur că un asemenea context influenţează rezultatul, dar nu atât de mult“, a completat fostul consilier prezidenţial.