Consecințele menținerii României în afara Schengen: Creșterea AUR și un favor făcut Rusiei | ANALIZĂ

Continuarea excluderii României și Bulgariei din zona Schengen afectează atât cele două state, unde există o ascensiune a partidelor eurosceptice, cât şi unitatea UE, dezbinare de pe urma căreia Rusia profită, arată un articol de opinie al EUObserver. Părerea este împărtăşită şi de analiştii români, care însă pun eşecul aderării şi în sarcina politicii interne.

FOTO Shutterstock

Articolul de opinie din Euobserver punctează că respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen, din decembrie anul trecut, a avut drept consecinţă o reacție furioasă a publicului din cele două state. Autorul atrage atenţia că este un eşec al UE care poate duce la o ripostă publică în cele două ţări, iar un nou vot împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație european ar fi cadoul politic potrivit, pus exact la îndemâna partidelor eurosceptice proruse din cele două state.

Continuare a excluderii ar încuraja prea puțin eventuale noi reforme politice, nefăcând decât să irite și să frustreze și mai mult două state UE care altminteri sprijină puternic organizația. Mai mult, astfel s-ar crea posibilitatea unei dezbinări, dorită de actori de rea-credință, precum Rusia, care caută mereu astfel de ocazii, subliniază sursa citată.

Ce spun specialiştii

Contactat de „Adevărul”, fostul ofiţer de intelligence Cristian Barna susţine că Rusia profită de pe urma oricărei discuţii despre divizarea europeană, mai ales în condiţiile în care anul viitor sunt alegeri europarlamentare.

„Avem acest plan în care Federația Rusă nu face niciun efort pentru a demonstra că acest Occident colectiv este malefic și a găsi fisuri în acest Occident colectiv. Pentru ei, orice poziție a Austriei sau Ungariei, care să vină să spună «nu suntem de acord cu restul», este binevenită și, bineînțeles, foarte bine augmentată de ei acolo unde se poate. Ei profită de orice ocazie ca să arate că acest colectiv european nu este atât de unit. Avem odată această luptă de imagine, de divizare a Europei, unde principalele drivere folosite sunt Ungaria și Austria”, a explicat specialistul.

Cât priveşte subiectul migraţiei, invocat de Austria pentru a nu primi cele două ţări în Schengen, susţine Barna, este un fake news promovat de Rusia.

Legat de beneficiile pe care le-ar avea Rusia cu această temă, politologul Cristian Pîrvulescu aminteşte de dependenţa Austriei de capitalul rusesc şi de neapartenenţa acestei ţări la NATO.

„Cu siguranță că din momentul în care Austria a ridicat aceste obiecții, ipoteza unei operațiuni de război hibrid a Rusiei a fost adusă în discuție, pentru simplul motiv că Austria este «călcâiul lui Ahile» al Uniunii Europene”, a afirmat Pîrvulescu.

Creşterea AUR în sondaje

Referitor la creşterea AUR în sondaje, Cristian Barna consideră că eşecul aderării la Schengen poate fi un „instrument de creștere în sondaje pentru partidele extremiste”, pe fondul nemulţumirilor faţă de formaţiunile de la guvernare.

Şi politologul Cristian Pîrvulescu consideră că AUR profită masiv de tema Schengen, însă arată că nu este singurul motiv pentru care electoratul se îndreaptă spre formaţiunea condusă de George Simion.

„Cred că au niște frustrări pe care le manifestă în felul acesta și cred că frustrările lor se îndreaptă împotriva partidelor de sistem și împotriva modului în care este organizată România, pentru că ei nu cred și nu simt integrarea în Uniunea Europeană. (…) Oamenii percep că sunt săraci. Sigur că nu sunt bogați, dar sărăcia lor este relativă dacă o comparăm cu a altora care nu sunt în Uniunea Europeană”, a explicat Pîrvulescu.

Analistul politic George Jiglău este de părere că „electoratul este mult mai eterogen”, contrazicând ideea mutării votanților pe tema refuzului aderării la Schengen. Analistul subliniază însă rezistența Uniunii Europene în fața crizelor. „Prin natura ei, este predispusă la a fi mereu afectată de crize de genul ăsta. A trebuit să răspundă la tot felul de crize care o afectează în mod direct. (…) De fiecare dată când s-a vorbit despre toate crizele astea, s-a spus că Uniunea Europeană se dezbină, că nu mai funcționează, că dă greș. UE e tot acolo și, sigur, câteodată funcționează mai greu decât ne-ar plăcea sau nu ia decizii, așa la unison, care să mulțumescă pe toată lumea, dar este acolo și își face treaba pe cât de bine știe”, a explicat analistul.

Austria, singura ţară care se opune aderării României la Schengen, este unul dintre statele UE apropiate de Moscova, relaţie care durează de decenii şi care este generată, în mare parte, de dependența de gazele rusești.