Firea şi Mutu vor înfiinţarea Festivalului Internaţional „Bucureşti-Pasărea Măiastră“

Gabriela Firea FOTO David Muntean

Înainte de a-şi da demisia din Senat, Gabriela Firea, primarul ales al Capitalei, şi Gabriel Mutu, primarul Sectorului, au iniţiat un proiect de lege, care prevede înfiinţarea Festivalului Internaţional „Bucureşti-Pasărea Măiastră“.

Potrivit iniţiativei legislative, Festivalul are ca scop conservarea şi promovarea patrimoniului românesc de dansuri şi muzică tradiţională sacră şi laică. Festivalul va avea loc în fiecare an, în Bucureşti, în două perioade calendaristice, primăvara, durata urmând a fi stabilită prin regulament, şi iarna, în perioada 25 decembrie-1 ianuarie.

Evenimentul va avea mai multe secţiuni: muzică tradiţională sacră şi laică din patrimoniul universal şi românesc, dansuri tradiţionale, concurs pentru copii de intepretare vocală şi de dansuri, concurs de creaţie muzicală inspirată din muzica tradiţională sacră şi laică, concurs de creaţie coregrafică. 

Festivalul de iarnă va avea în program, potrivit iniţiativei legislative, muzică sacră de Crăciun, dansuri tradiţionale de Anul Nou, în plus, urmând a se desfăşura şi concerte festive de Crăciun şi Anul Nou. 

Premiile din cadrul Festivalului Internaţional ”Bucureşti-Pasărea Măiastră” vor fi stabilite prin Regulamentul festivalului. Marele premiu pentru fiecare secţiune va fi însoţit de o statuetă în forma sculpturii Pasărea Măiastră, a lui Constantin Brâncuşi. Propunerea legislativă prevede că festivalul va fi conceput şi organizat sub patronajul Primăriei Generale a Capitalei şi a Ministerului Culturii. 

În temen de 60 de zile de la intrarea legii în vigoare, Primăria Generală, Ministerul Culturii şi Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale vor numi personalităţi în fiuncţiile de conducere ale Festivalului, pentru un mandat de doi ani: director artistic, preşedinte de onoare şi director general.  Aceştia îşi vor numi consilieri în termen de 30 de zile, iar în 120 de zile, Ministerul Culturii va elabora normele de aplicare ale legii. 

Organizatorii Festivalului pot colabora în organizarea evenimentelor cu organizaţii non-guvernamentale, dar şi guvernamentale, cu SRR, SRTV, Academia Română, Biblioteca Naţională a României, Institutul Cultural Român, etc. Piesele muzicale din cadrul Festivalului vor fi incluse în Banca Audio-Video a Festivalului, care va fi păstrată în cadrul Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, în cadrul Bibliotecii Naţionale şi în arhivele Radioului Public şi a Televiziunii Publice. 

Bugetul organizării Festivalului va fi asigurat de Guvernul României şi Primăria Generală a Capitalei, care vor aloca un sediu cu toate dotările necesare şi vor suporta costurile cu personalul angajat pentru desfăşurarea Festivalului. Festivalul va putea fi finanţat din fonduri europene şi internaţionale, din fonduri guvernamentale şi non-guvernamentale şi din resurse proprii. 

Iniţiatorul, senatorul Sorin Ilieşiu precizează că, prin acest festival, Bucureştiul poate deveni capitala mondială a dansului şi muzicii tradiţionale sacre şi laice. El afirmă că acest Festival poate deveni un ”brand” al României, aşa cum este Festivalul George Enescu, iar Concertele de Crăciun şi Anul Nou vor putea rivaliza cu Concertul de Anul Nou de la Viena, impactul pentru capitala României fiind mai mare, pentruf că muzica traidţională este mai apreciată decât cea clasică. 

În expunerea de motive se mai arată că numele Festivalului, Pasărea Măiastră provine de la ilustrul istoric Nicolae Iorga care a numit-o Pasărea Măiastră pe cântăreaţa Maria Tănase.