Fără alegeri locale parțiale în mandatul Guvernului Ciucă
056 de localități nu au în prezent primar, iar Executivul condus de Nicolae Ciucă nu are în plan să organizeze alegeri parțiale locale în lunile rămase de mandat.
Surse politice de la vârful Coaliției au precizat pentru „Adevărul” că până la rotativa guvernamentală nu vor exista alegeri locale parțiale, altele fiind „prioritățile guvernării”. În spatele unei asemenea decizii nu sunt doar argumente de oportunitate, ci și calcule politice. Iar surse din rândul PSD au precizat pentru „Adevărul” că undeva între 70 și 80% din mandatele vacante ar ajunge la social-democrați. Victoria PSD e confirmată și de surse de la vârful PNL, care au însă alte cifre, adică PSD n-ar depăși 60-65% din totalul de mandate. Așadar, ceva mai echilibrat.
„Adevărul” a solicitat ultimele date existente despre situația mandatelor vacante la AEP, instituție care a subliniat că potrivit comunicărilor făcute de prefecți, la finalul anului 2022 erau vacante funcțiile de primar din 56 de unități administrativ-teritoriale, „ca urmare a parcurgerii tuturor procedurilor legale”.
„Precizăm că situația mandatelor de primar vacante are o dinamică ascendentă cât și descendentă, datorată cazurilor noi precum și faptului că ordinele emise de către prefecți în condițiile art. 160 alin (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, sunt atacate în contencios administrativ, iar ulterior pronunțării unor hotărâri definitive în aceste cauze sunt formulate și admise căi extraordinare de atac”, a mai punctat AEP.
Dintre cele 56 de localități fără primar, șapte sunt orașe: Valea lui Mihai, Sângeorz Băi, Anina, Băilești, Turceni, Lugoj, Sectorul 5 (București). Județele care au cele mai multe localități fără edil sunt Constanța și Timiș (câte patru), urmate de Bihor, Dolj, Olt, Vaslui și Vâlcea.
AEP a cerut Guvernului să spună când vrea parțiale
Potrivit AEP, instituția a cerut Guvernului pe 11 octombrie 2022 avansarea unei date pentru organizarea unui scrutin. „Prin ultima informare adresată Guvernului, AEP a formulat rugămintea de a i se comunica data la care Guvernul intenționează să organizeze alegerile locale parțiale”, a precizat Autoritatea.
De altfel, instituția a adus clarificări legate de cine are responsabilitatea organizării alegerilor locale parțiale, pentru nu mai fi arătată cu degetul de unii actori publici: „În conformitate cu prevederile art.160, alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, „data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin (10)”. Termenul prevăzut de art. 160 alin. (11) din actul normativ mai sus menționat nu este unul de decădere, alegerile putând fi organizate și în situația depășirii acestuia”, menționează AEP.
Chestionați de jurnaliștii „Adevărul“, reprezentanții Guvernului nu au avansat niciun termen. „Guvernul analizează situația privind organizarea alegerilor parțiale pentru primar și consiliul local în unitățile administrativ-teritoriale care îndeplinesc condițiile pentru organizarea acestor scrutine. (...) De asemenea, se va lua în considerare și impactul financiar considerabil al organizării separate și frecvente a alegerilor locale parțiale asupra bugetului general şi a bugetelor locale în condițiile economice actuale”.
Cum au ajuns localitățile fără primar
Motivele funcţiilor vacante au fost nenumărate: decese ale edililor, condamnarea lor la închisoare, decizii de incompatibilitate, demisii din diferite motive etc. De exemplu, fostul primar din Jibert (Braşov), Iancu Boeriu, a fost omorât în bătaie de un consilier local, în martie 2022. Un alt fost edil, Traian Ogâgău (oraşul Sângeorz-Băi), a fost condamnat a doua oară într-o cauză penală (pentru conducere sub influenţa alcoolului), în august 2021, fiind lăsat fără mandat pentru a doua oară în doar doi ani. Un alt primar, cel din Valea Salciei (Buzău), se afla la al şaselea mandat în fruntea instituţiei, dar s-a angajat în septembrie 2021 la Curtea de Conturi, aşa că a pus ghetele de edil în cui, după 21 de ani.
O situaţie şi mai gravă e în comuna Blândeşti din Botoşani. Fostul primar a fost găsit în conflict de interese în aprilie 2021, iar viceprimarul care avea delegate atribuţiile a fost găsit şi el incompatibil în iunie 2022.
Se încarcă comentariile...
