Falimentul sistemului uninominal românesc
0
Candidaţii încearcă să obţină votul alegătorilor folosind cu precădere brandul partidului şi influenţa aleşilor locali.
Alegerile de duminică vor influenţa soarta României în următorii patru ani, dar, paradoxal, partidele politice au avut o prestaţie anostă în campania electorală care se va încheia peste câteva zile.
USL şi ARD au ocolit dezbaterile despre criză în campanie, nu au lansat idei cu impact şi au părut să se adreseze electoratului pe care deja l-au convins.
Campania de anul acesta marchează, practic, şi eşecul actualului sistem de vot, care combină uninominalul cu distribuirea proporţională a mandatelor.
Candidaţii nu s-au bazat pe oferta lor individuală, ci pe brandul partidului şi pe sprijnul aleşilor locali. De
altfel, potrivit unui recent sondaj IRES, mai puţin de jumătate dintre alegători ştiu cine candidează pentru funcţia de deputat în colegiul de care aparţin şi puţin peste o treime ştiu cine sunt candidaţii pentru Senat. Peste jumătate dintre români nu au urmărit campania electorală a candidaţilor din colegiul lor.
USL, mesaj anti-Băsescu
USL şi-a propus să ia peste 50% din mandatele parlamentare, iar liderii alianţei au părut convinşi că vor atinge acest obiectiv fără o prestaţie ieşită din comun. Campania USL a fost axată pe contestarea lui Traian Băsescu, aflat la o cotă de încredere de doar 15%. Liderii USL, în special Crin Antonescu, au vorbit, insistent, despre o nouă suspendare a lui Traian Băsescu.
Liderii USL au redactat un program de guvernare, dar nu au vorbit aproape deloc despre document în campanie. USL nu a prezentat nici măcar un inventar al celor şase luni cât a fost la guvernare. În general, campania USL s-a bazat pe forţa alianţei din teritoriu. USL a obţinut 50% la alegerile locale şi majoritatea candidaţilor se bazează pe sprijinul primarilor sau al preşedinţilor de consilii judeţene. Tocmai din acest motiv, USL a organizat lansări regionale ale candidaţilor, dar şi campanii outodoor. În multe cazuri, pretendenţii la un loc parlamentar sunt pozaţi alături de primarul în funcţie.
ARD, sub PDL
De partea cealaltă, ARD nu pare a fi un succes electoral. Liderul PDL, Vasile Blaga, a recunoscut că alianţa are un scor cu două procente mai mic decât avea PDL separat.
Deşi este bine cotat în sondajele de opinie, Mihai Răzvan Ungureanu s-a axat pe campania sa de la Arad şi nu s-a implicat în transmiterea unui mesaj la nivel naţional. În schimb, s-a implicat Adriean Videanu, un politician care nu câştigă simpatia alegătorilor. De altfel, liderii ARD nu au reuşit să vină cu idei atractive. În multe cazuri, au organizat conferinţe de presă fără impact mediatic, având aerul că bifează acţiuni obligatorii. La fel ca în cazul USL, candidaţii au folosit reţeta refugierii sub aripa baronilor locali. Cum ARD are mult mai puţini aleşi locali, de acest tratament au putut beneficia doar cei din nomenclatura alianţei, precum Vasile Blaga, Elena Udrea sau Mihai Răzvan Ungureanu.
Implicarea lui Traian Băsescu
În aceste condiţii, singurul care a reuşit să lanseze atacuri de impact împotriva USL a fost preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului i-a atacat dur pe Victor Ponta şi Crin Antonescu, a criticat instalarea clientelei USL în funcţie şi a invocat problemele de credibilitate pe care le are alianţa în exterior. Mai mult, el a avertizat că nu îşi va abandona rolul în desemnarea premierului, încercând, în acest fel, să pună presiune suplimentară pe liderii USL. .
Tensiunile campaniei în teritoriu
În ţară, candidaţii s-au bazat, în principal, pe sprijinul aleşilor locali. Forţa PSD în teritoriu este un argument solid în favoarea premierului Ponta, cu toate că adversarul său dintr-un colegiu din Gorj, liderul PPDD, Dan Diaconescu, a fost foarte activ în teritoriu.
În alte judeţe, cum ar fi Mehedinţi, primarii PDL au anunţat că sprijină USL, dând peste cap calculele electorale iniţiale. În unele cazuri, campania s-a soldat cu violenţe sau jigniri.
Gorj: Diaconescu agită spiritele
În judeţul Gorj, colegiul nr.6 Târgu-Jiu a fost cel mai disputat, lupta purtându-se între premierul Victor Ponta şi preşedintele PPDD, Dan Diaconescu.
Liderul PPDD a furat startul campaniei electorale. În 8 noiembrie, acesta a organizat un concert şi le-a oferit oamenilor mici şi biscuiţi. Nu se ştie câte voturi a atras Diaconescu în acea seară, însă s-a pricopsit cu primul dosar penal pentru mită electorală. Al doilea dosar penal i-a fost întocmit pentru că le-a spălat gratuit maşinile potenţialilor alegători. De asemenea, liderul PPDD a încercat să atragă voturi apelând la latura spirituală a alegătorilor. Mai exact, a încercat să aducă la Tg. Jiu racla Sf. Andrei. Biserica, în proprietatea căreia se află moaştele, l-a refuzat, iar principalul său oponent s-a simţit jignit. Deşi Ponta nu a petrecut mult timp în mijlocul oamenilor, a fost aproape de ei în momente-cheie. Premierul a aprins, pe 1 Decembrie, la Târgu-Jiu, iluminatul public de sărbători, moment urmat de un concert cu Ştefan Bănică Junior.
Mehedinţi: primarii PDL susţin USL
Judeţul Mehedinţi a atras atenţia în această campanie electorală din cauza unui eveniment inedit. În toiul campaniei electorale, 34 de primari PDL au trecut în tabăra USL şi şi-au oferit suportul pentru susţinerea candidaţilor social-democraţi. Rezultatul este strâns în colegiul nr. 2, în care liberalul Tudor Chiuariu candidează pentru un loc în Senat împotriva fostului prefect numit de PDL, Ion Mîţu. Candidatul democrat-liberal însă a ieşit cel mai mult în evidenţă, deoarece şi-a făcut campanie folosind un clip în care apare o secvenţă din animaţia „Motanul încălţat“.
Buzău: bătaie între caravanele ARD şi USL
Susţinătorii lui Cezar Preda şi ai contracandidatului său din USL, Marcel Ciolacu, aflaţi în componenţa unor caravane electorale pe teritoriul comunei Mărăcineni, s-au luat la bătaie. Membrii caravanei USL au depus plângeri penale pentru lovire sau alte violenţe împotriva a trei localnici, membri ARD, şi o plângere penală pentru furt, un tânăr din caravana USL acuzându-şi un adversar că i-a sustras telefonul mobil cu care a filmat bătaia.
„Este jenant pentru că domnul Preda se afla în apropiere şi nu a intervenit. Ar trebui să nu mai candideze“, declara la scurt timp după incident, USL-istul Marcel Ciolacu. Cezar Preda a susţinut că incidentul a fost provocat de tinerii social-liberali, care s-au alăturat convoiului ARD cu gândul să genereze un scandal.
Constanţa: campanie în jurul cazinoului
Încleştarea principală din campania electorală la Constanţa a avut ca miză Cazinoul. ARD a iniţiat o petiţie care a adunat peste 20.000 de semnături de la constănţeni pentru reabilitarea monumentului şi păstrarea sa în patrimoniul local. Consiliul Local Municipal a respins propunerea consilierilor ARD de organizare a referendumului. „Pe banii noştri? Făceţi-l pe banii voştri“, a replicat primarul Radu Mazăre. El a venit cu noua idee de parteneriat public-privat cu nişte investitori ruşi, care doresc să deschidă un cazinou în edificiul-simbol al Constanţei.
Sălaj: Lovituri „sub centură“
Apogeul atacurilor dintre adversarii politici a fost atins în jurul datei de 1 decembrie, când în oraşul Jibou au apărut, peste noapte, bannere şi mash-uri conţinând mesaje denigratoare la adresa candidatului USL în acel colegiu, deputatul în exerciţiu Iuliu Nosa.
Mesajele, redate în genul pamfletului, fac aluzie la o presupusă relaţie a deputatului cu o doamnă din Jibou, membră a partidului din care face parte şi deputatul – PSD. Femeia a făcut plângere la Poliţie, oamenii legii identificându-i atât pe cei care au montat bannerele în oraş, cât şi pe alpinistul utilitar care a montat mash-urile pe blocuri.
Reprezentantul IPJ a refuzat să precizeze ce partid sau care contracandidat al lui Iuliu Nosa se află în spatele acestei campanii murdare.
Cum se va desfăşura votul din 9 decembrie
Secţiile de votare se vor deschide duminică la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.
În ţară, alegătorii români votează în baza cărţii de identitate, a cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinului de identitate.
Nu se votează pe baza vizei de flotant.
Studenţii pot merge acasă pentru a vota în colegiile din care fac parte. În data de 10 decembrie, cursurile vor fi suspendate urmând ca centrele de învăţământ să stabilească procedura de recuperare a cursurilor, potrivit unei hotărâri guvernamentale.
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate votează în baza paşaportului sau, în cazul statelor membre ale UE, a cărţii de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.
Românii aflaţi în tranzit în afara ţării, fără a avea reşedinţa sau domiciliul în străinătate, nu pot vota la alegerile parlamentare de duminică, 9 decembrie, în cele 306 secţii de votare care vor funcţiona în afara ţării. ;
Cum influenţează vremea alegerile
Liderul interimar al PNL Bucureşti, Eugen Nicolăescu, a declarat, ieri, că, potrivit estimărilor USL, prezenţa la alegerile parlamentare din 9 decembrie va fi de cel mult 50%, fiind influenţată de starea vremii din ziua scrutinului.
„Dacă noi vom reuşi şi cu sprijinul dumneavoastră (al presei - n.r.) să-i convingem pe cât mai mulţi români să vină la vot, putem să ne apropiem de această limită maximă de 48, poate chiar 50%.Cred că importantă este şi starea vremii din ziua de duminică, din ziua votului. Aşa cum am văzut prognozele, cel puţin pentru anumite zone sunt destul de nefavorabile, dar pentru sud şi pentru o parte din sudul Moldovei sunt oarecum mulţumitoare şi, ca atare, credem că aici prezenţa la vot va fi semnificativă“, a susţinut Nicolăescu.
Meteorologii au avertizat că începând de miercuri dimineaţă şi până joi seara va ninge în toate judeţele şi se va depune strat de zăpadă îndeosebi în sud-vestul, centrul, nordul ţării şi în zona de munte, iar în regiunile estice şi la munte va fi vânt puternic. ;
Se încarcă comentariile...
