Cum explică eurodeputații Puterii opoziția față de revizuirea tratatelor UE, în varianta discutată în PE
0Parlamentul European a dat undă verde demersului de modificare a tratatelor UE, însă mai sunt numeroși pași de făcut. Majoritatea euroaleșilor români s-a opus la votul din Legislativ, considerând că dezavantajează țara noastră.

Raportul Parlamentului European privind modificarea tratatelor UE a trecut cu 305 voturi „pentru”, în timp ce 276 de voturi au fost „împotrivă”, iar rezoluția însoțitoare a avut 291 de voturi „pentru” și 274 „împotrivă”. Printre prevederile adoptate sunt acordarea de competențe pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește domeniile sănătate și educație, dreptul Parlamentului de a propune legi sau eliminarea votului în unanimitate. Însă, în ceea ce privește această eliminare a unanimității, încă nu e clar în ce domenii ar urma să se aplice, aceasta fiind una dintre nemulțumirile părții române. De asemenea, apar noi reguli în ceea ce privește desemnarea șefului Comisiei Europene, unde ar fi inversată procedura, adică în noua formulă, dacă va fi dusă până la capăt, să fie numit de Parlamentul European, apoi aprobat de Consiliul European (șefii de stat și de guvern). De asemenea, numărul comisarilor ar fi diminuat la 15, cu sistem de rotație între statele membre, fiind lăsat la latitudinea președintelui sau șefei Comisiei să-și aleagă echipa pe baza preferințelor politice.
În cazul europarlamentarilor români, majoritatea, adică reprezentanții PNL, PSD, PMP și UDMR, s-au opus, în timp ce euroaleșii REPER și USR au fost pro-rezoluție. PNL și PSD au opt europarlamentari, respectiv șapte, care s-au opus. Reprezentanții formațiunilor Coaliției au explicat pentru „Adevărul” de ce au ales să se opună rezoluției. „Au existat printre propunerile lui o serie de amendamente care ar defavoriza cauza europeană, ar da apă la moară euroscepticilor și de aceea noi nu am putut susține rezoluția sa”, a precizat pentru „Adevărul“ Siegfried Mureșan, unul dintre eurodeputații din PPE care s-au opus.
Europarlamentarul a oferit și mai multe argumente: „Raportul propune ca în viitor modificarea tratatelor să nu mai necesite sprijinul tuturor statelor membre, ci doar a patru cincimi din statele membre. Propune ca adoptarea bugetului multianual al UE să se facă cu majoritate, nu în unanimitate. Or, când se decid contribuțiile unui stat la un buget pe 7 ani nu poți hotărî împotriva voinței acelui stat”, a subliniat Mureșan, care a afirmat că de la regula votului unanim ar putea să se abată UE doar în cazul unor domenii care țin de viața de zi cu zi, nu teme cu impact major.
Reducerea influenței României
Și eurodeputatul Victor Negrescu (PSD), chestor al PE, a precizat de ce aleșii social-democrați s-au opus rezoluției. „Noi am susținut numeroase puncte de vedere existente în respectivul raport. Însă existau anumite componente care, în opinia noastră, aduc deservicii României. De exemplu, că nu vom avea un comisar pentru fiecare stat membru, faptul că statele nu sunt implicate în desemnarea comisarului, că nu s-a specificat faptul că pe zona de aderare la spațiul Schengen trecem la majoritate calificată. De asemenea, faptul că UE ar avea competențe pe zona de drepturi ale familiei. Anumite componente cereau clarificări pe care noi le-am solicitat. Sunt puncte pe care le-am votat. De exemplu, noi am cerut ca UE să aibă competențe pe educație și sănătate sau ca cetățenii să fie implicați în procesul decizional. Per total, raportul reducea influența României în plan european”, a explicat eurodeputatul Victor Negrescu pentru „Adevărul”.
Mai mult, politicianul a subliniat că formațiunea sa ar fi deschisă la o discuție privind revizuirea tratatelor, dar ar trebui să aibă loc prin consultarea populației și experților din fiecare stat. „Noi susținem revizuirea tratatelor, dar considerăm că e necesară o consultare amplă a cetățenilor în acest proces, a experților în materie și a societății civile. Nu se poate realiza doar de politicieni în PE. Trebuie să fie rezultatul unor consultări mai largi la nivel european, pentru a asigura sentimentul de apartenență și proeuropean al cetățenilor”, a punctat Negrescu.
La nivel de stat, poziționarea României este că ar fi în favoarea unei modificări a regulii unanimității, pentru a trece la majoritate calificată, dar doar în domenii ca politica externă sau securitatea, după cum a anunțat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu, la începutul lunii mai.
Procedură de durată
Demersul aprobat de PE va trebui dus pentru analiză și vot în Consiliul European (unde sunt șefii de stat și de guvern), cel care ar trebui să decidă sau nu convocarea unei Convenții (compusă din reprezentanţi ai parlamentelor naţionale, ai şefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European şi ai Comisiei.). Această Convenție analizează propunerile și ar trebui să decidă consensual, deci oricând poate pica încercarea de revizuire a tratatelor. Apoi urmează partea de ratificare în fiecare parlament național.