Dezbatere. Controlul democratic al serviciilor secrete. Iordache: Parlamentul trebuie să revizuiască pachetul de legi referitor la siguranţa naţională

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. FOTO Eduard Enea

Fundaţia Friedrich Ebert şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România organizează, luni, la Parlament, o dezbatere pe tema controlului democrativ al serviciilor secretae. Printre vorbitori sunt oamani politici, reprezentanţi ai puterii judiciare şi din media.

UPDATE Iain Cameron, reprezentant al Comisiei de la Veneţia, a prezentat succint cele patru mari metode prin care poate fi suspus unui control democratic un serviciu de informaţii. „Sunt 4 mari metode ale răspunderii: 1)parlamentară; 2)judiciară; 3)răspundere către un organism independent;  4)organism mixt“, a punctat Cameron. 

Reprezentantul Comisiei de la Veneţia a subliniat şi faptul că până în prezent nu a văzut un sistem foarte bun de control al serviciilor de ifnormaţii exercitat de comisiile parlamentare. Într-un explicaţie ironică, acesta l-a citat pe Henry Kissinger: „CIA întotdeauna îţi oferă întotdeauna o soluţie. Adică, accepţi ceea ce îţi oferă CIA sau poţi începe al Treilea Război Mondial“. 

UPDATE Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR): „Problema controlului democratic asupra serviciilor secrete include şi o componentă jurisdicţională. Şi aş aminti aici o frază extrem de importantă pe care am extras-o din raportul comisarului european pentru drepturile omului, care spune aşa: activitatea serviciilor de informaţii are impact asupra unei mari varietăţi ale drepturilor omului, afectează dreptul la viaţa privată, dreptul la liberă exprimare, dreptul de asociere şi, foarte important, dreptul la un proces echitabil. Şi cred, componenta controlului jurisdicţional estre extrem de importantă în special pe acest palier al al respectării legalităţii în ceea ce priveşte activitatea serviciilor de informaţii şi, pe de altă parte, al proporţionalităţii dintre aceste restrăângeri ale dreptului omului şi securitatea statului”

Gîrbovan a punctat şi faptul că în ultima perioadă a fost repusă în discuţie tema privind „relaţia dintre serviciile de informaţie şi justiţie”, anume pe tema imcompatibilităţii prevăzută de lege a fiecărui magistrat de a fi ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciului de informaţii. „Şi din această perspectivă, a unei dezbateri deschise, oneste şi foarte pragmatice, este important să vedem şi să verificăm în ce măsură controlul pe care acest organism administrativ îl face este şi unul util şi eficient”, a mai spus preşedintele UNJR. De asemenea, aceasta a subliniat că în prezent verificarea acestor incompatibilităţi ţine de CSAT.

UPDATE Teodora Fuior, coordonator de programe la „The Geneve Centre for the Democratic Control of Armed Forces“: „Comisiile au fost create pe o abordare instituţională, nu funcţională. În majoritatea statelor europene avem o comisie sau 2 care controlează activitatea de intelligence. Câteva exemple: în SUA sunt 15 agenţii cu activitate de intelligence şi 2 comisii de control;  în Germania, 4 agenţii cu activitate de intelligence şi  2 comisii de control.  În România avem 5 servicii şi departamente ministeriale şi avem, practic, 4 comisii care au competenţe legislative şi de control. Comisiile SIE şi SRI nu au competenţe legislative, au doar aviz legislativ. 

Legitimitate democratică mai mare în România că avem mulţi deputaţi şi senatori care au acces la activitatea serviciilor de informaţii. Aceste patru comisii nu au o mentalitate de colaborare şi cooperare. Au o tendinţă de izolare. Nu organizează şedinţe comunune. Nu există o viziune completă, comprehensivă care să faciliteze controlul democratic al sistemului“, a afirmat Teodora Fuior.

De asemenea, aceasta a atras atenţia că, în prezent, comisiile de control tind să se izoleze şi să nu ofere prea puţine date despre activitatea lor.  „Tendinţă din ce în ce mai mare de a secretiza controlul parlamentar. Dacă în urmă cu zece ani raportul de control al SRI se citea în plen, de dezbătea, acum acest lucru nu se mai face“, a completat Fuior. 

„Lipsă informaţiilor privind controlul parlamentar decredibiliează actul de control. Pentru marele public acest lucru înseamnă că nu are loc un control.Apare întrebarea: sunt în parteneriat cele două părţi sau e o relaţie de control?“, a mai punctat Fuior.

UPDATE Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor: „Am văzut cu toţii cum periodic, serviciile, cu sau fără voia, sunt atrase în scandaluri, activitatea lor fiind o temă pentru adversarii politici. Din punctul meu de vedere activitatea nu ar trebui să fie asigurată pentru una sau două persoane care le pot folosi în scopul lor. Problema este să asigurăm controlul democratic al serviciilor. 

Parlamentul este unul din actorii indispensabilii care prin comisiile de specialitate trebuie să asigure controlul serviciilor de informaţii. Pentru a ţine a pasul cu noile realităţi de securitate Parlamentul trebuie să revizuiască pachetul de legi referitor la siguranţa naţională. Legislaţie e de la începutul anilor 90. 

Sper ca partidele din noul legislativ să se aşeze la aceeaşi masă şi să ajungă la un consens pentru un pachet legislativ pe siguranţă naţională. Prin dialog şi cooperare putem maxima aceşti termeni: libertate vs securitate“, a declarat Florin Iordache. 

„Este un lucru general acceptat că serviciile de informaţii trebuie să fie supuse controlului democratic. Democraţiile moderne se bazează pe echilibrul şi controlul puterilor în stat, ceea ce asigură respectarea valorilor democratice şi a drepturilor fundamentale de către fiecare instituţie a statului. În pofida caracterului secret al activităţii lor, atâta timp cât serviciile secrete sunt finanţate din bani publici şi acţionează în interesul societăţii, ele trebuie sa fie supuse controlului democratic exercitat de alte instituţii. Controlul parlamentar urmăreşte să verifice atât legalitatea acţiunilor serviciilor, respectul pentru standardele democratice, cât şi modul în care sunt cheltuite resursele publice alocate serviciilor. Pe de altă parte, prin intermediul procurorilor şi judecătorilor, autoritatea judecătorească asigură respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi a legislaţiei existente în activităţile de supraveghere şi culegere de informaţii desfăşurate de servicii“, susţin organizatorii evenimentului „Controlul democratic al serviciilor secrete: provocări şi modele de succes în UE şi România“.  

Printre cei care vor vorbi sunt Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, Stephan Meuser, Reprezentant al Friedrich-Ebert-Stiftung în România Dana Gîrbovan, presedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Iain Cameron, reprezentant al European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) şi George Edward Howarth, The Intelligence and Security Committee of Parliament (ISC Marea Britanie). 

De asemenea, vor mai lua cuvântul Horaţiu Dumbravă, membru al CSM, dar şi deputatul liberal Ionuţ Stroe, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.